Saga partidului-fantomă DREPT: PSD suspectează că e un vehicul politic pentru Mircea Geoană / Miza noului partid e să plaseze oameni în secțiile de vot

Conducerea Camerei Deputaților a blocat cererea depusă luni de zece deputați pentru desemnarea Partidului DREPT ca partid politic parlamentar pe motiv că cererea nu a fost depusă în timp util. Blocarea cererii poate avea consecințe politice semnificative: partidul-fantomă, fără activitate până acum, nu va putea avea reprezentanți în secțiile de vot. Liderii PSD suspectează că Partidul DREPT era un vehicul politic care să îl ajute pe Mircea Geoană, potrivit informațiilor G4Media.

Lideri ai PSD au declarat pentru G4Media că Partidul DREPT este legat de Mircea Geoană, chiar dacă acesta nu și-l asumă public. ”Geoană vrea să folosească DREPT ca să intre în joc și la alegerile parlamentare, eventual într-o alianță cu alt partid pe care îl pregătește. Și pentru asta are nevoie de reprezentanți în secțiile de vot, de aici și apariția pe nepusă masă a unui partid care nu a existat până acum”, a declarat un lider PSD pentru G4Media.

Gheorghe Pecingină, unul dintre cei zece deputați înscriși în Partidul DREPT, a fost întrebat marți la Antena 3 dacă partidul are legătură cu Mircea Geoană și a spus că ”ne dorim să fie o platformă pentru independenți, indiferent dacă candidează la alegerile parlamentare sau prezidențiale. Este o platformă care să ajute această categorie de candidați și partidele mici”.

Partidul e condus formal de Alexandru Gîdiuță (ex-USR), iar fostul europarlamentar Vlad Gheorghe e în discuții cu DREPT pentru susținerea la alegerile parlamentare, potrivit informațiilor G4Media. Vlad Gheorghe a declarat pentru G4Media că nu a bătut palma cu nici un partid.

Cum a apărut Partidul DREPT pe scena publică?

Luni, 2 septembrie, zece deputați de la USR, PNL și AUR au cerut conducerii Camerei Deputaților să constate că s-au înscris în Partidul DREPT (Dreptate și Respect în Europa) și să constate că DREPT a devenit partid parlamentar odată cu intrarea lor în formațiunea politică necunoscută până la acel moment.

Miza cererii celor zece deputați este una semnificativă: posibilitatea de a avea reprezentanți în secțiile de vot la alegerile parlamentare din 1 decembrie. Reprezentanții în birourile electorale și în secțiile de vot sunt văzuți de clasa politică drept o garanție că voturile pentru un anumit partid sau candidat nu sunt anulate. Articolul 118^1 din legea 208 / 2015 privind alegerea senatorilor și deputaților prevede că pot avea reprezentanți în secțiile de vot și acele partide ”care nu au participat la ultimele alegeri parlamentare, dar la data declanșării calendarului electoral pentru alegerile parlamentare au ca membri 7 senatori sau 10 deputați”.

Partidul DREPT a vrut să beneficieze de această prevedere legislativă prin racolarea celor 10 deputați, dar s-a lovit de obstacolul calendarului.

Legea 208 / 2015 dă ca termen limită ”data declanșării calendarului electoral pentru alegerile parlamentare” (Articolul 118^1). Hotărârea de Guvern 1034/2024 pentru aprobarea calendarului alegerilor nu prevede explicit data declanșării calendarului electoral, dar are două date care, potrivit juriștilor consultați de G4Media, ar putea fi considerate punct de plecare pentru calendarul electoral. Prima este 2 septembrie, data la care HG intră în vigoare. A doua este 3 septembrie – momentul primei acțiuni a calendarului electoral, adică Anunțarea datei, orei și locului desfășurării ședinței pentru tragerea la sorți a judecătorilor în Biroul Electoral Central.

De ce este important acest detaliu? Pentru că președintele Camerei Deputaților, Alfred Simonis, a refuzat luni 2 septembrie să trimită la Autoritatea Electorală Permanentă informația privind transformarea Partidului DREPT în partid parlamentar, așa cum au cerut cei 10 deputați. Motivul? Conducerea Camerei a considerat că cererea celor 10 deputați a fost depusă prea târziu și nu a mai putut fi citită în plen, potrivit surselor G4Media.

În replică, deputatul Ion-Marian Lazăr, unul dintre cei zece deputați înscriși în DREPT, a anunţat marți că dovada apariției acestui partid parlamentar a fost depusă încă de luni, ora 14.00, la Secretariatul General al Camerei Deputaților. ”Dovezile au fost depuse ieri şi produc efecte din acest moment. Prin urmare, vă solicit să notificaţi în acest sens AEP în vederea aplicării dispoziţiei art. 118 indice 1 din Legea 208/2015 privind reprezentarea partidelor politice parlamentare în birourile electorale. Subliniez că aceasta nu este o solicitare de înfiinţare a unui grup parlamentar, ci o solicitare de notificare a AEP că DREPT, conform legii, este partid parlamentar”, a declarat deputatul, citat de Agerpres.

Nu e clar dacă înregistrarea pe 3 septembrie a Partidului DREPT ca partid parlamentar se va încadra în termenul cerut de lege pentru ca noua formațiune să aibă reprezentanți în secțiile de vot. Reprezentanții Partidului DREPT ar putea ataca în instanță decizia Camerei Deputaților, dar nu e clar dacă procesul va fi judecat suficient de rapid pentru ca DREPT să își poată trimite reprezentanți în secțiile de vot.

G4Media a scris luni că cei zece deputați care și-au anunțat înscrierea în Partidul DREPT sunt Apjok Norbert (independent, ex-UDMR), Florică Ică Calotă (ex-PNL), Toda Daniel Liviu (ex-USR), Gheorghe Pecingină (ex-PNL), Liviu Ioan Balint (ex-PNL), Daniel Florea (ex-PSD), Radu Tudor Ciornei (ex-USR), Gheba Daniel Sorin (ex-AUR), Lazăr Ion Marian (ex-USR), Paul Cristian Ichim (ex-USR).

Partidul DREPT a fost fondat de Iulian Nămoloșanu în 2023, iar în Registrul Partidelor Politice apare ca fiind condus de președintele Alexandru Gâdiuță, viceprimar al Sectorului 6 din București. În noiembrie 2023, Gâdiuţă a fost exclus din USR, fiind acuzat de colegii de filială că a angajat colegi de partid la instituţiile din subordinea primăriei, iar una dintre aceste instituţii ar fi încheiat contracte cu firma unui membru al filialei USR Sector 6. Politicianul a respins atunci criticile și a susținut că excluderea este o consecință a faptului că „insistă să deranjeze”.