Șaisprezece bărbați, șase femei, cinci nume necunoscute: noua Comisie Europeană se conturează fără egalitate de gen

Cu o săptămână înainte de termenul limită, peste douăzeci de țări ale Uniunii Europene și-au nominalizat deja candidații pentru funcțiile de comisari în următoarea Comisie Europeană, care va fi condusă din nou de Ursula von der Leyen și, cu excepția cazului în care germana ar cere guvernelor nume alternative de femei, în Comisie nu va fi egalitatea de gen, așa cum promisese când a fost realeasă, potrivit Rador Radio România.

Pe lângă funcțiile deja atribuite, germana Von der Leyen și estona Kaja Kallas – care va fi șefa diplomației comunitare, douăzeci de țări și-au trimis propunerile pentru viitorii comisari la Bruxelles. Dintre acestea, șaisprezece sunt bărbați și șase femei.

Prin urmare, chiar și în scenariul improbabil în care cele cinci țări rămase (Italia, Belgia, Bulgaria, Portugalia și Danemarca) ar propune candidate, s-ar contura o Comisie Europeană cu 16 bărbați și 11 femei, mai puțin paritară decât cea din 2019, deși puțin mai bună decât 2014.

Toată lumea a ignorat cererea lui Von der Leyen ca fiecare țară să nominalizeze un bărbat și o femeie, astfel încât să poată forma un puzzle de poziții și portofolii cât mai egalitar.

Aceasta este o strategie care a funcționat la începutul primului său mandat la Executivul Comunitar: legislatura care se încheie acum a început cu 15 bărbați și 12 femei și a fost aproape de echilibru (14-13) când demisia irlandezului Phil Hogan a lăsat loc compatriotului său Mairead McGuinness.

Guvernele europene nu sunt obligate legal să respecte această solicitare. În plus, Von der Leyen a scutit țările care au dorit să-și păstreze comisarul din ultima legislatură, cum este cazul pentru cinci dintre țările care au nominalizat bărbați.

Și, deși Parlamentul European este obligat să „țină cont în mod deosebit” de paritate atunci când va aproba noua Comisie, la mijlocul toamnei, acesta nu va fi un motiv de respingere, chiar dacă este o echipă fără egalitate de gen.

Deocamdată, purtătorii de cuvânt ai germanei refuză să comenteze un proces pe care îl consideră încă în desfășurare. „Nu suntem comentatori sportivi care trebuie să descriem fiecare joc dintr-un meci. Președinta și-a exprimat clar obiectivele și vom vedea care este situația odată ce procesul va fi încheiat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului comunitar, Eric Mamer, joi.

În 2019, ajunsă recent în fruntea Comisiei Europene, Von der Leyen a avertizat încă de la început că nu va ezita să le ceară statelor membre noi nume dacă cele propuse nu îi permit să realizeze egalitatea de gen deplină în echipa sa.

Cinci ani mai târziu, ea nu a fost atât de strictă în angajamentul său.

Apropiindu-se termenul de 30 august pentru guverne, președinta mai poate cere candidați alternativi din țările care i-au trimis bărbați sau, mai subtil, poate alege să atribuie femeilor cele mai prestigioase sau dorite funcții de vicepreședinți, care atribuie deținătorului responsabilități cu privire la probleme mai ample.

Cele mai căutate portofolii în următorul Executiv comunitar sunt cele de natură economică, de la concurență, la servicii financiare, inclusiv buget, comerț sau competitivitate.

Tot ce are de-a face cu industria de apărare sau extinderea UE va fi de asemenea avut în vedere, după cinci ani marcați de războiul Rusiei în Ucraina și de aspirația reînnoită a Balcanilor de Vest și a Ucrainei de a fi membri ai clubului comunitar.

La rândul ei, Spania aspiră la un portofoliu legat de climă sau energie pentru cel de-al treilea vicepreședintele și ministrul pentru Tranziția Ecologică și Provocarea Demografică, Teresa Ribera, care va fi și unul dintre puținii socialiști din viitoarea Comisie, și începe de la o poziție bună pentru a prelua unul dintre posturile de vicepreședinți.

Pe lângă Ribera, Von der Leyen și Kallas, celelalte trei femei nominalizate sunt Dubravka Suica (Croația), Jessika Roswall (Suedia) și Henna Virkunen (Finlanda).

Candidații sunt Thierry Breton (Franța), Valdis Dombrovskis (Letonia), Wopke Hoekstra (Olanda), Oliver Varhelyi (Ungaria), Maros Sefcovic (Slovacia), Christophe Hansen (Luxemburg), Victor Negrescu (România), Magnus Brunner (Austria) , Jozef Sikela (Republica Cehă), Apostolos Tzitzikostas (Grecia), Michael McGrath (Irlanda), Glenn Micallef (Malta), Piotr Serafin (Polonia), Tomaz Vesel (Slovenia), Costas Kadis (Cipru) și Andrius Kubilius (Lituania).

Sursa: EFE / Rador Radio România /.