Sake sustenabil: Un producător din Tokyo foloseşte muzică şi metode moderne pentru a contracara impactul climatic

Sunetele blânde produse de un flaut reverberează în spaţiul aglomerat de la etajul al doilea al unei clădiri din Tokyo în care se află o cuvă cu sake aflat în proces de fermentaţie, informează Reuters, transmite Agerpres.

Bacteriile din rezervorul de 670 de litri vor avea nevoie de mai mult de două săptămâni pentru a transforma conţinutul său de orez şi apă în băutura alcoolică tradiţională a Japoniei.

Însă bacteriile nu sunt doar vii, ci au şi capacitatea de a asculta, a declarat producătorul Yoshimi Terasawa, iar tipul de muzică care provine de la un difuzor aflat sub rezervor determină gustul acestei băuturi spirtoase.

„Microorganismele din interior sunt activate de vibraţii, iar gustul se schimbă”, a declarat producătorul-şef, în vârstă de 63 de ani, de la Tokyo Port Brewing.

Muzica este una dintre tehnicile neconvenţionale pe care Yoshimi Terasawa le foloseşte la singura fabrică de sake din centrul capitalei Japoniei.

Înghesuită într-o clădire îngustă cu patru etaje, această fabrică de mici dimensiuni foloseşte metode care promit să ajute industria de profil să reziste în faţa efectelor generate de schimbările climatice.

Ea utilizează utilaje modificate şi procese ergonomice care consumă mai puţină energie şi forţă de muncă decât o fabrică tradiţională în aer liber din mediul rural.

„Să produci sake la o scară atât de mică facilitează menţinerea mediului de producţie la un nivel constant”, a declarat Yoshimi Terasawa, care lucrează în această industrie de 45 de ani.

Compania produce aproximativ 30 de kilolitri de sake în fiecare an, o cantitate suficientă pentru a umple aproape 42.000 de sticle de 720 ml.

Însă schimbarea gusturilor consumatorilor şi îmbătrânirea populaţiei Japoniei au afectat cererea, iar Guvernul de la Tokyo afirmă că numărul fabricilor de sake s-a redus cu două treimi faţă de vârful din anii 1970, ajungând în prezent la puţin peste 1.100, din care mai mult de jumătate funcţionează cu pierderi financiare.

Alte provocări sunt lipsa forţei de muncă pe măsură ce producătorii se pensionează, creşterea costurilor combustibililor şi întreruperi ale aprovizionării cu orez din cauza încălzirii globale.

Yoshimi Terasawa a spus că fabrica sa compactă oferă un model pentru a face faţă acestor provocări.

Procesul începe pe un balcon de la etajul al patrulea, unde el şi un angajat fierb orezul într-o maşină cu aburi timp de 70 de minute.

Apoi se bazează pe gravitaţie pentru a canaliza orezul prin deschideri în podele şi tavane către o cameră de adăugare a drojdiei la etajul al treilea, înainte de fermentarea la etajul al doilea, folosind apă de la robinet, şi în cele din urmă îmbutelierea sake-ului la parterul clădirii.

„În viitor, fabricile mici, precum aceasta, vor fi foarte apreciate”, a adăugat Yoshimi Terasawa.