Salamul de Sibiu va ajunge în acest an pe piaţa din SUA / Povestea acestui produs emblematic, într-o carte-document

Salamul de Sibiu, primul produs românesc din carne care a obţinut Indicaţie Geografică Protejată (IGP) din partea Uniunii Europene, cu o tradiţie de peste 130 de ani, rămâne unul dintre alimentele preferate de români şi de europeni, dar cu mari şanse să ajungă în acest an şi pe piaţa din SUA.

„Dacă vorbim de zona de consum, am ajuns acum la un nivel de 3.000 de tone de salam de Sibiu pe an faţă de 1.700 de tone în urmă cu 5 ani. Poate pare puţin, dar am avut o pierdere în timpul pandemiei, pentru că am pierdut în zona HORECA, însă a fost foarte bine, deoarece consumatorii au preluat acea cantitate şi ne-am bucurat că nu am avut o contracţie. Este până la urmă un produs premium, este un produs la care se lucrează foarte mult. Am găsit o poartă deschisă şi în zona retailului, care a pus umărul la promovarea produsului, atât din punct de vedere brand, dar şi din punct de vedere marcă proprie. Nouă ne place că românii iubesc produsul, îl duc oriunde în lume, îl gustă. Mai e important acum să lucrăm şi în zona aceasta de gastronomie, de patrimoniu cultural, să putem să dezvoltăm împreună cu HORECA acel platou premium românesc în care Salamul de Sibiu să fie a acompaniat de o brânză, de un vin, cu Indicaţie Geografică Protejată”, a declarat pentru Agerpres preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu, Carmen Gavrilescu.

Acest produs a obţinut Indicaţia Geografică Protejată (IGP) în anul 2016, are o zi naţională în data de 1 noiembrie, iar timp de trei ani (2018-2020) a fost promovat în România, Spania şi Italia, cu ajutorul unui grant european în valoare de 1,5 milioane de euro obţinut de asociaţie.

În prezent, două dintre cele şase companii care au constituit asociaţia se află în faze extrem de avansate de a intra pentru prima dată cu acest produs în SUA, o ţară care nu recunoaşte aceste standarde de calitate europene.

„În momentul de faţă noi avem schimburi intracomunitare şi exporturi în Europa, în ţările unde trăiesc foarte mulţi români, în Spania, Italia, Anglia, Germania. Au venit din Japonia şi China şi produsul a fost foarte apreciat, dar încă nu avem acorduri de export agreate cu aceste ţări. În prezent, Agricola Bacău şi CrisTim au aplicat pentru Statele Unite şi sunt chiar în ultima fază, 95% a fost reglat deja, mai rămâne doar partea de etichetare. Statele Unite nu recunosc acest acord legat de sistemele de calitate europene, dar eu cred că vom reuşi cu ajutorul comunităţilor româneşti să facem ca într-un an-doi produsul să fie în toate cataloagele de acolo. Salamul de Sibiu adevărat este aşteptat în SUA şi Canada”, a explicat preşedintele asociaţiei.

De altfel, din pasiune pentru istoria acestui produs reprezentativ, Carmen Gavrilescu a dedicat timp şi resurse pentru a aduce la lumină documente demult uitate şi a lansat o carte-document în care marchează momentele cheie care au conturat istoria acestui produs emblematic.

„Cartea «Salam de Sibiu: O Felie de Românie» este de a lăsa o moştenire valoroasă generaţiilor viitoare. Un produs de excepţie însoţit de o poveste captivantă, întinsă pe parcursul a peste 130 de ani şi a cel puţin trei generaţii. În carte găsiţi nişte documente care nu au văzut lumina zilei niciodată. Găsiţi poveştile aşezate, puse într-o ordine cronologică, iar aceste capitole le-am pus în nişte tablouri, facem şi o expoziţie, iar la anul sperăm să promovăm cartea şi expoziţia în oraşele din România, să aducem cât mai mulţi oameni, să înţeleagă, să vadă, şi să fie mândri că acest produs reprezentativ ajunge la acel nivel de avea o valenţă culturală. E foarte important pentru noi”, a adăugat ea.

Aceasta a susţinut că îşi doreşte ca tot ceea ce a făcut asociaţia şi membrii ei pentru acest produs, modelul de asociere, să fie un exemplu şi pentru alţi români.

„Ne mai dorim în egală măsură să fim şi un exemplu pentru toţi ceilalţi, să le arătăm că este posibil, cu multă muncă, cu multă pasiune, dar şi cu fonduri, există fonduri europene. Importantă este asocierea, dar este important ca noi, românii, să vedem partea plăcută a asocierii şi nu partea negativă. Întotdeauna trebuie să privim care e beneficiul nostru. Asocierea naşte întotdeauna o putere extraordinară. Uitaţi-vă la concernele mari italieneşti, franţuzeşti, toate lucrurile astea noi le-am adoptat de la ei, dar şi noi trebuie să facem lucrul acesta. Eu iubesc lucrurile acestea, mă identific câteodată cu ele şi sunt extraordinar de fericită că am găsit oameni care m-au provocat toată viaţa”, a subliniat preşedintele APSS.

Cititorii vor regăsi în cartea despre Salamul de Sibiu documente în premieră, care atestă originea acestuia, poveştile mezelarilor vremurilor de altă dată, dar şi istoria actuală a produsului. Lansarea cărţii a fost însoţită de preparate delicioase, fine dining, pregătite de Chef Alex Petricean, iar vedeta acestora a fost, bineînţeles, Salamul de Sibiu.

Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu a fost înfiinţată în anul 2013, în urma colaborării a şase producători locali din România, respectiv Agricola Internaţional (Bacău), Aldis (Calaraşi), H&E Reinert (Feldioara-Braşov), Salsi Sinaia (Prahova) şi Scandia Română (Sibiu). Ulterior, în asociaţie a intrat şi membrul aderent Recunoştinţa ProdCom (Filipeştii de Pădure-Prahova).

Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu are aceeaşi componenţă şi în prezent doar că în denumirile producătorilor au apărut unele modificări: Agricola Bacău cu fabrica Salbac SA, Aldis Călăraşi, The Family Butchers Romania, Salsi Sinaia, Scandia Food şi Cris-Tim- Family Holding.

Povestea Salamului de Sibiu a început acum mai bine de 100 de ani, încă din 1895, iar la începutul secolului XIX au adaptat reţeta şi procesul de producere pe care le-au transmis din generaţie în generaţie. Istoria arată, prin dovezi certe, că producţia a început concomitent în cel puţin două zone, în Mediaş şi arealul Văii Prahovei. Atunci când popularitatea sa a crescut peste hotare, exportul se făcea prin Vama Sibiu, pentru că acesta era punctul de trecere spre teritoriul austro-ungar. Ştampila de export aplicată pe documente bifa „Vama Sibiu”, iar uşor-uşor, numeroasele comenzi, venite din partea colaboratorilor externi, aveau menţiunea „Salam din Vama Sibiu”. La scurt timp, produsul a devenit cunoscut publicului ca „Salam de Sibiu”.