Sâmbătă dimineață la ora 7 se deschide circulația pe pasajul Ciurel-nod Virtuții /Istoria unui proiect care nu rezolvă prea multe, dacă nu este continuat spre A1

De sâmbătă, de la ora 7 dimineața, se va putea circula pe „cel mai important proiect de infrastructură din ultimii 30 de ani din Capitală”, așa cum numea primarul general, Gabriela Firea, Pasajul Ciurel. Acesta face parte din străpungerea spre Autostrada A1 și ar fi trebuit să oferă o alternativă la Bulevardul Iuliu Maniu pentru intrarea și ieșirea din Capitală. După circa 10 ani de lucrări, însă, și 240 de milioane de lei cheltuiți, Pasajul Ciurel are o utilitate limitată, deoarece se oprește după ce traversează Șoseaua Virtuții într-o stradă care nu duce nicăieri. Pentru cea de-a doua etapă a proiectului, Nod Virtuţii – Bd. Uverturii, se lucrează încă la proiectul tehnic, spune primarul general Gabriela Firea.

„Primăria Capitalei și Brigada de Poliție Rutieră a Municipiului București vor deschide circulației rutiere Nodul Virtuții începând cu dimineața zilei de sâmbătă, 19 septembrie, de la ora 07:00. Astfel, șoferii vor putea folosi acest nod rutier complex, iar în primele zile agenți ai Poliției Locale a Municipiului București vor fi detașați în zonă pentru a dirija traficul”, anunță Primăria Generală printr-un comunicat de presă.

Sursa foto: Pagina de facebook a Primăriei Generale a Capitalei

Instituția face și câteva precizări privind circulația pe noul pasaj:

–           Șoferii care circulă dinspre centrul Capitalei, pe direcția Pasajul Ciurel, pot ajunge spre Lujerului și Crângași, prin coborârea pe Șos. Virtuții.

–           Șoferii care vor ajunge în centrul Capitalei, dinspre cartierul Militari, prin Șos. Virtuții sau prin Str. Amilcar Săndulescu, către Splaiul Independenței – Pasaj Basarab, folosind bretelele aferente.

–           Șoferii care circulă pe Șos. Virtuții dinspre Lujerului spre Splaiul Independenței – Pasaj Basarab vor folosi breteaua actuală.

–           Șoferii nu vor mai putea face stânga spre Splaiul Independenței când vin dinspre Crângași. Traficul va fi preluat de breteaua din zona reprezentanței Ford

Pasajul Ciurel este compus dintr-un pod hobanat, cu 9 rampe și două pasaje supraterane.

https://www.youtube.com/watch?v=YGfvN5pq7As&feature=emb_title

Proiectul unei legături rapide între Splaiul Independenței și Autostrada București-Pitești a fost demarat pe vremea fostului primar general al Capitalei, Sorin Oprescu. Noul drum ar trebui să aibă trei benzi pe sens şi aproximativ 8,3 kilometri în total. Traseul acestui drum rapid spre A1 pornea de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, mergea pe lângă Lacul Morii până la intersecția cu bd. Uverturii, după care trecea pe lângă stația de tratare a apei Roșu-Militari și ieșea din București prin comuna Chiajna. Traversa apoi Centura Capitalei, trecea prin Comuna Dragomiresti-Vale și ieșea în A1, la km 13, Pod Ciorogarla. Valoarea totală a proiectului: 128 milioane euro.

Primăria a demarat lucrările la proiect în 2010. Contractul cu asocierea Max Boegl-Astaldi-Euroconstruct avea termen de finalizare 35 de luni, de la data începerii lucrărilor, adică în 2014.

Un proiect cu 3 autorizații de construire

Timp de mai mulți ani, însă, proiectul a fost blocat în instanță. Mai mulți cetățeni au contestat utilitatea acestui proiect și s-au plans de abuzuri ale Primăriei Generale. Mihai Deneș, proprietarul unei dintre casele aflate imediat în vecinătatea unui picior al podului, în prezent candidat independent la primăria sectorului 6, a obținut în 2012 anularea primei autorizații de construire, cea emisă în 2010. Acesta a contestat și a doua autorizație de construire emisă de Primăria Capitalei și, deși a câștigat la Tribunalul București, a pierdut la recurs. La începutul lui 2014 a fost emisă și o a treia autorizație de construire pentru Pasajul Ciurel, în baza căreia s-a și lucrat din 2014 încoace, însă  doar pentru nodul Virtuţii, potrivit celor de la Asociația Pro Infrastructura.

Și Planul Urbanistic Zonal care stabilea traseul legături rutiere dintre Splaiul Independenței și A1, și în care era trecut prin urmare și traseul Pasajului Ciurel, a fost anulat definitiv de judecătorii de la Curtea de Apel în 2013.

Un nod rutier care nu rezolvă mare lucru

În lipsa continuării Pasajului Ciurel spre centura Capitalei și A1, utilitatea acestui proiect, care a costat deja 240 de milioane de lei, va fi una limitată. Practic dacă până acum șoferii, care circulau dinspre Crângași spre Splaiul Independenței făceau stânga și stăteau la un semafor, acum vor face dreapta. Iar cei care veneau de pe Splaiul Independeței și se opreau la coadă la semaforul de pe Șoseaua Virtuții, acum vor trece pe pod, peste șosea și vor face dreapta.

Potrivit primarului general al Capitalei, în prezent se lucrează la proiectul tehnic pentru cea de-a doua etapă a proiectului, Nod Virtuţii – Bd. Uverturii. Deocamdată pasajul Ciurel nu duce, însă, nicăieri, după cum se poate vedea și în captura foto de mai jos.

Sursa foto: Captură foto /YouTube

Cei de la Asociația Pro Infrastructura, un ONG care urmărește derularea proiectelor de infrastructură din România, se plângeau anul trecut de faptul că „administrația Firea nu a fost în stare să ia o decizie cu privire la continuarea drumului până în Autostrada A1 (o distanță de 8,3 km), el fiind gândit ca o alternativă la ultra-aglomeratul bulevard Iuliu Maniu” și avertizau că „fără această străpungere, nodul Virtuții nu rezolvă mare lucru”.

Nod Virtuţii:
Lungime totală – aproximativ 1 kilometru
Lungime pod hobanat – circa 235 de metri
Înălţime pilon central – 68,2 metri
Număr de structuri – 12 pasaje rutiere şi un pod hobanat
Număr de hobane – 24 perechi de hobane

Pentru realizarea proiectului au fost folosite:
– 66.000 metri cubi de pământ pentru terasamente
– 20.000 metri cubi de balast stabilizat
– 11.000 tone de asfalt
– 40.000 metri cubi de beton
– 5.150 tone tablier şi armătură metalică
– 310 tone oţel pentru hobane
– 13 kilometri de bordură
– 7.5 kilometri de parapet.

Later edit: *în articolul inițial scria că lungimea nodului Virtuții este de trei ori cât cea a pasajului Basarab, ceea ce este greșit. Lungimea totală a pasajului Basarab este de 1,9 kilometri.