Sănătatea vulpilor din mediul urban din Marea Britanie ar putea fi afectată de hrana procesată, arată un studiu

Mai mult de o treime din hrana vulpilor care trăiesc în Marea Britanie provine de la oameni şi este procesată, ridicând îngrijorări cu privire la riscurile de sănătate pe care această hrană le ridică, transmite luni DPA care citează un studiu făcut de cercetători de la Universitatea Nottingham Trent, transmite Agerpres.

Cercetătorii de la această universitatea au analizat mustăţile unui număr de aproape 100 de vulpi şi au ajuns la concluzia că 35% din hrana acestor animale provine direct sau indirect de la oameni, prin comparaţie cu 6% pentru vulpile din mediul rural.

Vulpile sunt animale omnivore care se hrănesc cu mamifere mici, păsări, insecte, viermi dar şi fructe şi chiar leşuri ale altor animale.

În special în oraşe, aceste animale ajung să consume hrană procesată ce a fost aruncată de oameni, resturi alimentare, precum şi hrană lăsată afară pentru câini, pisici sau păsări.

Cercetătorii avertizează că hrana procesată, care conţine niveluri ridicate de grăsimi saturate şi zahăr şi niveluri mici de fibre şi micronutrienţi, le poate îmbolnăvi pe vulpi.

Studiul se bazează pe analiza chimică a mustăţilor a 93 de vulpi moarte găsite în diferite părţi ale Marii Britanii şi dezvăluie care a fost hrana acestor animale pe o perioadă de mai multe săptămâni, în care le-au crescut mustăţile. Conţinutul stomacal şi analiza fecalelor arată doar care a fost ultima sursă de hrană a acestor animale.

Conform rezultatelor, hrana provenită de la oameni reprezintă 16% din dieta vulpilor urbane, în timp ce hrana pentru animale de companie reprezintă 19%, prin comparaţie cu doar 2,5% hrană provenită de la oameni şi 3,5% hrană pentru animale de companie în cazul vulpilor din mediul rural.

În general, atât pentru vulpile care au pătruns în mediul urban cât şi cele din mediul rural, cea mai importantă sursă de hrană este reprezentată de păsări (32% din hrana vulpilor din mediul rural). Vulpile de la ţară obţin 32% din hrană din prinderea animalelor mici, 26% din fructe şi 4% din insecte.

Însă în timp ce păsările reprezintă doar 22% din meniul vulpilor urbane, mâncarea pentru animale de companie reprezintă 19% şi este a doua principală sursă de hrană pentru aceste animale.

Fructele reprezintă 17% din dieta vulpilor urbane, mamiferele sunt consumate în acelaşi procent ca şi hrana procesată provenită de la oameni – 16%, iar nevertebratele reprezintă 10% din meniu.

Analiza arată şi că vulpile femele ar consuma mai multă hrană provenită de la oameni decât masculii, probabil pentru că aceasta este mai uşor de procurat atunci când îşi cresc puii.

„Deşi dieta vulpilor urbane include o varietate de surse naturale, am găsit o tendinţă de scădere a consumului acesteia şi o creştere a celui de hrană antropogenică, inclusiv alimente ultraprocesate, resturi alimentare sau produse comerciale ce nu sunt fabricate pentru animalele sălbatice”, conform profesorului Dawn Scott de la Universitatea Nottingham Trent, coordonatorul acestui studiu.

„Acest lucru nu înseamnă că toată hrana antropogenică ar fi inadecvată din punct de vedere nutriţional, dar cum alimentele procesate pot avea un conţinut ridicat de grăsimi saturate şi zahăr rafinat, nu ar fi nerezonabil să sugerăm că o parte din această hrană nu este suficient de nutritivă pentru animalele sălbatice”.

„Hrana de origine umană sau antropogenică este cunoscută pentru că afectează sănătatea speciilor care o consumă, aşa că este important să investigăm cât de multă astfel de hrană şi-a făcut loc în dieta vulpilor din Marea Britanie” a susţinut şi dr. Jonathan Fletcher, de la aceeaşi universitate.

„O dietă bogată în hrană antropogenică ar putea împinge aceste animale spre boli şi le-ar afecta condiţia fizică pentru că nu le asigură necesarul de substanţe nutritive”, a mai adăugat el.

Studiul, la care a participat şi Animal and Plant Health Agency, Universitatea din Brighton şi Universitatea din Glasgow, a fost publicat în jurnalul Ecology and Evolution.