Sancțiunile internaționale determină Rusia să prospecteze trocul, o practică care datează din neolitic

Sancțiunile bancare internaționale au determinat întreprinderile rusești să se reinventeze. Barterul, o practică care datează din epoca neolitică și care a fost utilizată în timpul crizelor economice anterioare, a apărut ca o alternativă pentru întreprinderile din țară, care încearcă să ocolească sancțiunile impuse de Occident ca urmare a invaziei din Ucraina. Kremlinul, care a eșuat în încercarea sa de a înlocui importurile cu proiectul „fabricat în Rusia”, a elaborat chiar și un ghid pentru aceste tranzacții rudimentare, scrie El Pais.

Una dintre cele mai mari companii agricole din țară, Astarta Agrotrading, a semnat în octombrie două acorduri importante cu Pakistanul. „Vom schimba năut pentru orez cu o companie și năut pentru mandarine cu o alta”, a declarat proprietarul holdingului, Stanislav Neveinitsin, pentru agenția de presă rusă Interfax.

Anunțul marchează primul test major al acestui tip de tranzacție. Faptul că schimbul se va efectua „în funcție de greutate” și viitoarele taxe vamale se numără printre problemele care nu au fost încă rezolvate. Schimbul de năut contra orez a fost stabilit la 10.000 de tone, dar există unele probleme care trebuie rezolvate în cel de-al doilea acord, înainte ca schimburile să înceapă în decembrie. „Încă nu pot spune nimic despre volumul de mandarine, deoarece urmează să le testăm, în sensul literal al cuvântului”, a declarat Neveinitsin.

În luna august, mai multe companii rusești și chineze au discutat posibilitatea de a face troc, potrivit Reuters, deși niciun schimb major nu a fost oficializat până în prezent.

Surse din mediul de afaceri rus au confirmat pentru EL PAÍS că întârzierile și blocajele în efectuarea plăților prin intermediul băncilor chineze continuă. Președintele rus Vladimir Putin a discutat aceste probleme cu președintele chinez Xi Jinping cu ocazia deplasării lui Putin în China în luna mai, dar entitățile chineze continuă să adere la sancțiunile americane. Potrivit acelorași surse, singura opțiune disponibilă pentru întreprinderile rusești este „saltul” de la o bancă chineză regională la alta atunci când tranzacțiile internaționale sunt refuzate.

Acordurile Astarta Agrotrading au revitalizat o inițiativă a Kremlinului care părea să se fi stins: Navigatorul pentru barter în comerțul exterior. Ministerul Dezvoltării Economice a lansat ghidul în primăvară pentru a îndruma companiile în ceea ce privește respectarea reglementărilor în timpul trocului. În plus, acesta include diverse formate de contracte și un protocol pentru determinarea valorii bunurilor și serviciilor schimbate.

„Acest lucru va îmbunătăți competitivitatea companiilor rusești pe scena internațională”, a declarat Veronika Nikișina, director general al Centrului rus de export. La scurt timp după publicarea ghidului, șeful ministerului, Andrei Belousov, a fost ales de Putin ca nou ministru al apărării.

„Barterul este deosebit de util în perioade de volatilitate și restricții monetare […] consolidează încrederea reciprocă […] și ofertele sale sunt mai atractive. Întreprinderile pot reduce costurile de achiziționare a bunurilor și serviciilor necesare și le permite să ofere prețuri mai competitive”, se arată în broșura guvernului rus.

Dar barterul ridică și anumite probleme. În primul rând, ar putea facilita eludarea taxelor vamale prin stabilirea valorii produsului cu ajutorul unui criteriu subiectiv. În al doilea rând, firmele rusești rămân dependente de intrările de valută pentru a putea importa utilaje și materii prime. „Avem nevoie de bani pentru exporturile noastre, nu de mandarine”, a declarat Arkadi Zlochevski, președintele Uniunii ruse a cerealelor, pentru The Moscow Times.

Pe lângă recomandările ca întreprinderile să convină în prealabil asupra modului în care vor fi ambalate produsele și să studieze ce tarif vamal vor plăti pentru a nu avea surprize ulterioare, ghidul include o scurtă secțiune care descrie calcularea coeficienților pentru estimarea valorii produselor.

Barterul se axează în special pe produsele alimentare, un sector în care Rusia a reușit să se bazeze pe producția proprie cu mai mult sau mai puțin succes din 2014, când Moscova a impus restricții asupra importurilor de produse agricole europene ca răspuns la sancțiunile legate de anexarea ilegală a Crimeei.

De când Rusia a început războiul împotriva Ucrainei, Kremlinul a improvizat o serie de măsuri pentru a evita sancțiunile internaționale. În plus față de troc, a legalizat unele produse care anterior erau de contrabandă, pe care Moscova le numește eufemistic „importuri paralele”. Această inițiativă, care a fost aprobată în 2022, a legalizat achiziționarea de produse străine fără acordul producătorilor acestora.