Săptămână cu agendă politică încărcată: Dragnea față-n față cu puciștii în ziua procesului de la Înalta Curte / CCR discută sesizarea lui Dăncilă cu privire la completul care-l judecă pe Dragnea / Desecretizarea protocoalelor, la vot final

Săptămâna care începe luni se anunță a fi una cu o agendă politică încărcată: Liviu Dragnea a convocat o ședință a celui mai important for de conducere al partidului (Comitetul Executiv Național – CEx) în absența numărului doi din partid, premierul Viorica Dăncilă, pentru a discuta posibila excludere a puciștilor din partid; în aceeași zi cu CEx-ul Înalta Curte a stabilit al doilea termen al procesului în care Dragnea a fost condamnat la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare; Curtea Constituțională va lua în discuție sesizarea premierului Viorica Dăncilă referitoare la completurile de 5 de la ÎCCJ, care urmează să pronunțe sentința definitivă în cazul șefului său de partid; iar în Parlament așteaptă votul cel puțin două legi importante: desecretizarea tuturor protocoalelor dintre serviciile secrete și Parchete (adoptată deja de Senat) și dezincriminarea deținerii fără drept de muniție letală, ambele inițiative PSD.

CEx-ul PSD: Dragnea bate în retragere sub tirul puciștilor

În aceeași zi în care a fost stabilit al doilea termen în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman, în care Dragnea a fost condamnat pe 21 iunie la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare, și în lipsa numărului doi din partid, președintele executiv Viorica Dăncilă, liderul PSD a convocat ședința Comitetul Executiv al PSD pentru luni la ora 12:00. Agenda CEx nu a fost comunicată oficial, dar două teme majore așteaptă să fie tranșate în interiorul PSD: situația puciștilor care au cerut demisia lui Dragnea de la șefia partidului și remanierea guvernamentală. Având în vedere că premierul Viorica Dăncilă este plecată în turneu în țările arabe, remanierea va fi pusă în stand-by, surse din interiorul formațiunii declarând pentru G4Media.ro că Dragnea intenționează să supună dezbaterii excluderea unora dintre contestatarii săi, precum Gabriela Firea și Adrian Țuțuianu.

Grupul anti-Dragnea din PSD i-a transmis însă președintelui partidului că, dacă va forța excluderea vreunui nemulțumit la ședința Comitetului Executiv, tot grupul va demisiona din partid și va vota moțiunea de cenzură, au declarat pentru G4Media.ro surse din PSD.

În acest moment, din nucleul dur al puciștilor fac parte Paul Stănescu, Adrian Țuțuianu, Marian Neacșu, Marcel Ciolacu, Mihai Tudose, Ion Mocioalcă, la care s-a alăturat și Gabriela Firea. Aceștia controlează un număr de parlamentari care ar determina pierderea majorității de către coaliția PSD – ALDE dacă ar pleca din partid.

De altfel, Adrian Țuțuianu i-a transmis public un mesaj de avertizare lui Liviu Dragnea. Într-o declarație pentru DCNews.ro, șeful PSD Dâmbovița a spus vineri că “excluderea oricăruia dintre cei care au semnat scrisoarea (scrisoarea de protest semnată de Stănescu, Țuțuianu și Firea – n.red.) sau au aderat ulterior la scrisoarea semnată de noi, cei trei, ne va obliga la o acțiune unitară a tuturor și a celor care sunt lângă noi, deputați, senatori, primari, consilieri locali, consilieri județeni. Nu ar face bine partidului și eu spun că aceia care vehiculează teza excluderii ar trebui să se abțină”, a mai spus Țuțuianu pentru DC News.

Între Liviu Dragnea și contestatarii săi din partid sunt tensiuni tot mai mari. Săptămâna trecută, Dragnea a avut o ieșire nervoasă la adresa lui Marcel Ciolacu chiar în ședința Biroului Permanent al Camerei Deputaților, iritat de faptul că gruparea nemulțumiților i-a stricat încercarea de a forța un vot în favoarea moțiunii simple la adresa lui Tudorel Toader.

Vineri, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, declara că la şedinţa CExN se va discuta în principal subiectul propunerilor pentru Autoritatea de Supraveghere Financiară şi pentru Consiliul Naţional al Audiovizualului, nu şi despre o eventuală remaniere guvernamentală.

Întrebat dacă se va discuta despre tensiunile din partid şi despre declaraţiile primarului general, Gabriela Firea, Dragnea a răspuns: „Este vineri seara şi, vă rog frumos, chiar nu mai vreau să stric weekendul să comentez toate prostiile şi toate invenţiile pe care le spun unii sau alţii la televizor sau pe diverse site-uri şi zvonurile. Consider că nişte zvonuri care nu au nicio bază sunt nişte prostii”.

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, afirma tot vineri că în cazul în care şedinţa CExN va avea loc în prima jumătate a săptămânii viitoare, nu va putea participa, deoarece se va afla într-o delegaţie la Madrid.

„Nu am de ce să fug de o şedinţă politică, nu am de ce să fug de CEx, nu mi-e ruşine cu activitatea mea, cred că măsura fiecărui om politic este dată de calitatea sa umană în primul rând, de activitatea la locul de muncă, (…) iar ca activitate politică, în primul rând, angajamentul nostru statutar este faţă de cetăţeni şi nu cred că am greşit cu nimic faţă de cetăţenii pe care îi reprezint. Dimpotrivă, mă lupt pentru toate proiectele Capitalei”, a afirmat primarul. Întrebată dacă se teme de o excludere din partid, Firea a replicat că ea se teme doar de Dumnezeu.

Al doilea termen al procesului în care Dragnea a fost condamnat la închisoare cu executare

Tot luni, Înalta Curte începe judecarea apelului în dosarul DGASPC Teleorman, în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare.

Liviu Dragnea nu s-a prezentat la ultimul termen din proces iar judecătorii au anunţat că liderul PSD a trimis o cerere prin care a solicitat amânare pentru a-şi angaja un avocat.

Apelul în acest dosar a fost declarat atât de procurorii DNA, cât şi de către inculpaţi. Procesul a fost repartizat unui complet format din cinci judecători, condus de Iulian Dragomir.

Pe 21 iunie, Înalta Curte l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvărşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu în dosarul DGASPC Teleorman, care viza angajarea fictivă a două angajate, Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.

Completul care îl judecă pe Dragnea, atacat de Dăncilă la Curtea Constituțională

Miercuri, Curtea Constituţională judecă sesizarea premierului Viorica Dăncilă în legătură cu un presupus conflict de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe tema constituirii completurilor de cinci judecători.

Demersul vine după ce, la începutul lunii septembrie, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis să nu aplice noile prevederi ale Legii 304/2004 în legătură cu alegerea completurilor de cinci judecători.

Şefa Instanţei supreme, Cristina Tarcea, explica faptul că legea care modifică Legea 304/2004 nu are dispoziţii tranzitorii, care să impună, pentru anul 2018, tragerea la sorţi a completurilor de cinci judecători, ea urmând să fie aplicată din ianuarie 2019.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declara la rândul său că decizia Colegiului de Conducere al ICCJ privind organizarea completurilor de cinci judecători poate fi atacată în contencios administrativ sau poate fi sesizată Curtea Constituţională.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, afirma referitor la completul de judecători de la Înalta Curte, care se ocupă de dosarul său privind angajările fictive de la DGASPC Teleorman, că acesta este nelegal şi că se va consulta cu avocaţii pentru a vedea ce demersuri se pot face.

Legea prin care Dragnea speră să scape de dosare, la un pas de votul final în Parlament

Proiectul inițiat de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu privind desecretizarea protocoalelor se află la un pas de votul final în Parlament, după ce Comisiile juridică şi cea pentru apărare de la Camera Deputaţilor au dat, marţea trecută, raport de adoptare cu amendamente inițiativei, cu 25 de voturi “pentru” şi 14 “împotrivă”.

Propunerea legislativă privind declasificarea unor documente vizează Hotărârea CSAT 17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor, precum şi toate documentele care conţin informaţii clasificate în baza acesteia.

Un amendament adoptat de deputaţi prevede că de la data intrării în vigoare a prezentei legi se desecretizează toate protocoalele şi/sau acordurile de colaborare şi cooperare încheiate între instituţiile statului român, Serviciul Român de Informaţii, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Documentele la care face referire proiectul sunt centralizate de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI şi pot fi consultate de persoanele interesate la sediul acesteia. Acest drept se exercită la cerere şi constă în studierea nemijlocită a documentelor şi eliberarea de copii de pe acestea.

“Lucrătorii din SRI, precum şi cei din toate instituţiile emitente care pun la dispoziţia Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI documente şi declaraţii care au ca temei Hotărârea nr.17/2005 a CSAT nu răspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru acţiunile întreprinse în acest sens”, prevede un alt amendament adoptat marţi.

Iniţiativa legislativă mai stipulează că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele prevăzute la art. 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.

“Cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la art. 1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei instanţe care a soluţionat fondul cauzei”, este o altă prevedere.

Proiectul urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor miercuri. El a fost adoptat de Senat.

Experții consultați de G4Media.ro au explicat că, dacă acest proiect ar deveni lege, toți cei condamnați pe baza interceptărilor sau filajelor, indiferent că e vorba de dosare de omor, violență, crimă organizată sau corupție, ar putea cerea revizuirea în instanțe. Revizuirea este o cale excepțională de atac, prin care procese cu sentințe definitive pot fi rejudecate (detalii aici).

Dezincriminarea deținerii fără drept de muniție letală, la votul final al senatorilor

Inițiativa PSD privind dezincriminarea deținerii fără drept de muniție letală, fapta urmând a nu se mai pedepsi cu închisoare de la 1 la 5 ani, ci doar cu amendă, figurează pe agenda plenului de luni a Senatului pentru dezbatere și vot final.

Propunerea legislativă, inițiată de senatorul PSD Liviu Brăiloiu și semnată de alți 46 de parlamentari de la PSD și 3 de la PNL, a primit deja raport de adoptare de la comisiile de specialitate ale Senatului (juridică și de apărare).

Practic, Brăiloiu propune ca cei care au permis de port armă să poată deține muniție neaferentă armelor pe care le dețin, precum și o cantitate dublă față de cât permite legea.

În prezent, fapta de deținere de muniție neaferentă armei pentru care o persoană are autorizație constituie infracțiune și se pedepsește de Codul penal cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Liviu Brăiloiu a propus însă scoaterea acestei fapte din categoria infracțiunilor și încadrarea la contravenții, urmând ca pedeapsa să fie o amendă cuprinsă între 1.001 și 2.000 de lei și, eventual, confiscarea armei.

Nu în ultimul rând, inițiatorul proiectului propune relaxarea condițiilor de acordare a permisului de port-armă. Astfel, a fost abrogat articolul care prevede că dreptul de deținere a armelor se anulează dacă persoana a săvârșit într-o perioadă de 2 ani două contravenții prevăzute de lege sau o contravenție pentru care legea prevede sancțiunea complementară a anulării dreptului de deținere, folosire și port a armelor. ”Este o măsură prea drastică”, susține Brăiloiu în expunerea de motive a proiectului.

Necesitatea dezincriminării deținerii de muniție letală fără permis este argumentată de senatorul PSD Liviu Brăiloiu prin ”evoluția fenomenelor infracționale, caracterizate uneori prin agresiuni cu mâna înarmată asupra persoanelor și bunurilor acestora” sau prin ”cererile unor cetățeni de a-și asigura dreptul la apărare împotriva celor care le pun în pericol viața și integritatea corporală”.

”Considerăm că modificările propuse sunt necesare, având în vedere că săvârșirea contravențiilor nu prezintă pericolul social al infracțiunii”, susține Brăiloiu.

Mai mult, ”muniția nu poate produce efecte negative asupra persoanelor sau bunurilor dacă nu este folosită cu ajutorul unei arme. Astfel, muniția nu poate fi folosită decât atunci când există o armă care să permită acest lucru”, mai pretinde Liviu Brăiloiu, fără a oferi detalii suplimentare.

Modificările concrete propuse de Liviu Brăiloiu la legea 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor:

• Abrogarea prevederii care stipulează că dreptul de deținere a armelor se anulează dacă titularul se află în una dintre următoarele situații: (…) d)a săvârșit într-o perioadă de 2 ani două contravenții prevăzute de prezenta lege sau o contravenție pentru care legea prevede sancțiunea contravențională complementară a anulării dreptului de deținere ori, după caz, de port și folosire a armelor
• Considerarea drept contravenții a deținerii de muniție neaferentă armelor înscrise în permisul de armă sau deținerii de muniție aferentă armelor înscrise în permisul de armă într-o cantitate mai mare decât dublul prevăzut de dispozițiile legale
• Sancționarea cu o amendă de maximum 2.000 de lei a faptelor de mai sus (deținerea de muniție nepermisă și în cantitate mai mare decât cea prevăzută de lege)
• Introducerea sancțiunii complementare de confiscare a armelor și munițiilor în respectivele cazuri

Modificarea propusă de Brăiloiu la Codul penal:

• dezincriminarea deținerii de muniție fără drept (art. 342, alin 1)
  • Articolul 342 – Nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor: (1) Deţinerea, portul, confecţionarea, precum şi orice operaţiune privind circulaţia armelor letale, a muniţiilor, mecanismelor sau dispozitivelor acestora sau funcţionarea atelierelor de reparare a armelor letale, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani, dacă prin lege specială nu se prevede altfel

Vezi aici integral:

• propunerea legislativă
• expunerea de motive

Foto: Inquam Photos / George Călin