Săptămână de foc la Curtea Constituțională: Sunt așteptate decizii pe Codul penal, legile Justiției, Codul administrativ și redefinirea familiei

Curtea Constituțională (CCR) are programate, începând de luni și până joi, termene privind o serie subiecte cruciale: modificările aduse de PSD-ALDE Codului penal prin care a fost dezincriminată infracțiunea de abuz în serviciu pentru care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și jumătate de închisoare, modificările aduse legii privind statutul magistraților și a celei privind funcționarea CSM (legile Justiției), modificările controversate aduse Codului administrativ, precum și legea de revizuire a Constituției în sensul redefinirii familiei drept căsătoria dintre un bărbat și o femeie.

Codul penal

De departe, cea mai importantă decizie așteptată din partea CCR este cea în privința modificărilor aduse Codului penal. Actul normativ a fost atacat de președintele Klaus Iohannis, de Înalta Curte de Casație și Justiție și de parlamentarii PNL, USR și PMP. Judecător raportor pentru Codul penal a fost desemnată fosta președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu. Ea s-a făcut remarcată prin poziția intransigentă față de asaltul PSD-ALDE la legislația din domeniul justiției, exprimată în opiniile separate la deciziile privind legile Justiției și OUG 13. De altfel, Livia Stanciu a condus completul de 5 judecători de la Înalta Curte care l-a condamnat pe Liviu Dragnea în 2016 la 2 ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul.

După condamnarea, pe 21 iunie, la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare, Dragnea a intenționat modificarea Codului penal prin ordonanță de urgență, dar partenerul său de coaliție, Călin Popescu Tăriceanu s-a opus. Din acest motiv, liderul PSD a accelerat adoptarea actului normativ în Parlament, unde a reușit să îl treacă în numai patru zile (vezi aici cele mai importante modificări aduse Codului penal).

Termenul de 17 septembrie i-a dat practic toate planurile peste cap lui Liviu Dragnea, deoarece DNA a făcut recurs la sentința de 3 ani și jumătate de închisoare dată de Înalta Curte, cerând o pedeapsă mai mare, de 7 ani de închisoare. Mai mult, vineri completul de trei judecători de la Înalta Curte a motivat sentința prin care l-au condamnat pe Liviu Dragnea la 3 ani şi jumătate cu executare pentru instigare la abuz în serviciu, ceea ce înseamnă că din acest moment poate începe apelul în acest dosar la completul de cinci judecători.

Printre alte modificări aduse Codului penal, PSD a dezincriminat parțial abuzul în serviciu, tocmai infracțiunea pentru care Dragnea a fost condamnat în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman.

Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a cerut în luna iulie, ”tuturor părților implicate să aștepte Opinia Comisiei de la Veneția și să o ia în calcul înainte ca orice alt pas să fie făcut pentru amendarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală”, potrivit unui comunicat remis G4Media.ro.

Thorbjorn Jagland avertizează că ”această reformă riscă să încalce obligațiile internaționale ale României… Ca stat membru al Consiliui Europei, România este obligată să respecte statul de drept”.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Europei mai arată că opinia Comisiei de la Veneția a fost cerută de Adunarea Parlamentară a Consiliui Europei pe 28 iunie, iar opinia este programată pe 19 octombrie. ”Împreună cu recomandările GRECO (Grupul de state împotriva corupției – o instituție a Consilului Europei – n.red.) opinia Comisiei de la Veneția are ca scop găsirea celor mai bune soluții pentru a rezolva chestiunile ridicate de proiectele de amendamente, în concordanță cu standardele europene și cu angajamentele României”, se arată în declarația remisă G4Media.ro.

Legile Justiției

Deși toate cele trei legi ale Justiției au fost modificate la finalul anului trecut de PSD, ALDE și UDMR, doar una dintre ele a intrat în vigoare. Două – legea privind statutul magistraților și cea privind organizarea și funcționarea CSM – se află încă în procesul legal de contestare demarat de președintela Klaus Iohannis, opoziția parlamentară și Înalta Curte de Casație și Justiție. Curtea Constituțională a stabilit un nou termen pentru marți, 18 septembrie.

Modificările aduse legilor Justiției au fost practic desființate de Comisia de la Vaneția, într-un raport ad-hoc făcut public pe 13 iulie. Comisia a solicitat autorităților de la București să revină asupra modificărilor aduse celor trei acte normative, în special, în ceea ce privește numirea și revocarea procurorilor șefi ai principalelor parchete – DNA, DIICOT și Parchetul general. Instituția a cerut ca în procedură să fie menținut rolul președintelui României și al CSM pentru a echilibra influența ministrului justiției.

Principalele solicitări ale Comisiei de la Veneția în ceea ce privește legile Justiției:

• Reconsiderarea sistemului de numire și demitere a procurorilor de rang înalt cu scopul de a asigura condițiile pentru o procedură neutră de numire / demitere prin menținerea în acest proces a președintelui României și a CSM, cu scopul de a echilibra influența ministrului Justiției
• Abandonarea schemei de pensionare timpurie a magistraților. Reamintim că propunerea PSD ar duce la depopularea masivă a instanțelor, cu efecte majore mai cu seamă la Înalta Curte și Curțile de Apel
• abrogarea sau definirea mai clară a prevederilor care permit procurorilor superiori ierarhic să invalideze, ca neîntemeiate, soluțiile date de procurori care fac dosare
• reexaminarea prevederilor privind revocarea membrilor CSM
• eliminarea restricțiilor propuse pentru limitarea libertății de expresie a judecătorilor și procurorilor
• reconsiderarea înființării unei secții speciale pentru anchetarea magistraților. Recursul la procurori specializați, combinat cu măsuri eficiente de prevenție, este alternativa de dorit
• Completarea prevederilor privind răspunderea materială a magistraților prin statuarea expresă că, în absența relei credințe și/sau a gravei neglijențe, magistrații nu sunt răspunzători pentru pronunțarea unei solutii care a fost infirmata/modificată de instanța de control judiciar; amendarea mecanismului pentru acțiunea în regres de o asa maniera incat aceasta să aibă loc doar condiționat de prealabila stabilire a răspunderii magistratului in urma/în cadrul unei proceduri disciplinare

Codul administrativ

Adoptat de Camera Deputaților în calitate de for decizional în sesiunea extraordinară din luna iulie, Codul administrativ a fost atacat la CCR de către partidele de opoziție (PNL, USR, PMP) și de către președintele Klaus Iohannis. Judecătorii au dat termen pentru joi, 20 septembrie.

Una dintre cele mai importante prevederi ale Codului sunt pensiile speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de Consilii Județene.

Pensia specială se acordă cu condiția ca persoana respectivă să fi avut minimum un mandat întreg de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte de Consiliu Județean, iar în calcul se iau maximum trei mandate.

O altă prevedere a Codului administrativ vizează că deciziile privind patrimoniul unităților administrativ teritoriale vor putea fi luate cu jumătate plus unu din numărul consilierilor locali sau județeni, față de majoritatea de două treimi necesară în prezent.

Propunerea de modificare a fost făcută de Ministerul Dezvoltării, unde a fost scris proiectul de Cod Administrativ, care a preluat practic un amendament depus de Darius Vâlcov în 2015 la legea administrației publice locale (detalii aici).

Revizuirea Constituției

Săptămâna trecut, Curtea Constituțională a decis să dezbată luni, 17 septembrie, inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției privind redefinirea familiei, adoptată marți de Senat în calitate de cameră decizională.

Decizia CCR este un filtru înainte ca revizuirea legii fundamentale să fie supusă aprobării finale prin referendum. În cazul în care Curtea va da undă verde inițiativei, consultarea populară va avea loc pe 7 octombrie. În caz contrar, proiectul de întoarce în Parlament, fiind necesară reluarea dezbaterii atât în Camera Deputaților, cât și în Senat.

Potrivit articolului 23 din legea de funcționare a CCR (47/1992):

• (1) În termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuire a Constituției, Curtea Constituțională se pronunță, din oficiu, asupra acesteia, prevederile art. 20 și 21 aplicându-se în mod corespunzător.
• (2) Decizia prin care se constată că nu au fost respectate dispozițiile constituționale referitoare la revizuire se trimite Camerei Deputaților și Senatului, în vederea reexaminării legii de revizuire a Constituției, pentru punerea ei de acord cu decizia Curții Constituționale.

Senatul a adoptat marțea trecută, în calitate de cameră decizională, inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției în sensul redefinirii familiei drept căsătoria dintre un bărbat și o femeie. S-au înregistrat 107 voturi ”pentru”, 13 voturi ”împotrivă” 7 și abțineri.

Potrivit noului text din legea fundamentală, “Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor” (detalii aici).

PSD vrea două zile de vot pentru referendumul de modificare a Constituției pe tema familiei tradiționale, au declarat vineri pentru G4Media.ro surse politice. Potrivit acestora, Guvernul ar urma să adopte marți un OUG în acest sens. În paralel, ar urma să fie organizat și un referendum pentru schimbarea denumirii județului Olt.

Pentru ca referendumul să se desfășoare timp de două zile, este nevoie de modificarea legii referendumului, care prevede foarte clar că ziua scrutinului este duminica. De asemenea, după aprobarea unei astfel de OUG, Executivul trebuie să adopte și hotărâri de Guvern pentru stabilirea exactă a zilelor în care va avea loc consultarea populară.

Potrivit textului actual din legea referendumului, “cetăţenii sunt chemaţi să îşi exprime voinţa prin vot în cadrul referendumului naţional cu privire la revizuirea Constituţiei în ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută în Constituţie, calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituţionale, Guvernul având obligaţia de a aduce la cunoştinţa publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, textul acestuia şi data referendumului”.

Potrivit ultimei raportări făcute de Autoritatea Electorală permanentă, la 31 august 2018 erau 18.917.495 cetățeni români cu drept de vot. Astfel, pentru ca referendumul să fie validat, este nevoie să se prezinte la urne 30% din numărul total de alegători, ceea ce înseamnă 5.675.249. O altă condiție pentru validarea consultării populare este ca cel puțin 25% dintre voturi să fie valide.

https://www.g4media.ro/adrian-zuckerman-nominalizat-de-trump-pentru-postul-de-ambasador-in-romania-a-fost-dat-in-judecata-pentru-hartuire-sexuala.html