Sărăcia este o problemă mai importantă pentru alegătorii din UE decât migrația (eurobarometru)

Migrația neregulamentară nu reprezintă principala prioritate pentru alegătorii europeni, în ciuda importanței acordate acestei probleme în mass-media și în campaniile politice ale partidelor de dreapta din ultimul an, arată un sondaj comandat de Parlamentul European și citat de The Guardian.

Sondajul Eurobarometru, care urmărește opiniile publice în fiecare trimestru, plasează sărăcia, criza costului vieții și excluziunea socială pe primul loc în topul problemelor pentru alegătorii care se vor prezenta la urne la începutul lunii iunie pentru a alege un nou Parlament European.

Sănătatea, locurile de muncă, apărarea și securitatea se situează înaintea migrației, la fel ca și criza climatică, care reprezintă o prioritate importantă pentru alegătorii tineri.

Pentru alegătorii din Italia, unde migrația neregulamentară din Tunisia a crescut anul, precum și pentru cei din Ungaria, Portugalia, România și Slovacia, prioritatea principală este reprezentată de locurile de muncă și de susținerea economiei.

În ultimul sondaj publicat în decembrie, imigrația și Ucraina au fost înregistrate ca fiind cele două probleme principale pentru alegători.

Suedia este singura țară în care alegătorii doresc ca politicienii să pună schimbările climatice în fruntea campaniei lor.

În timp ce sondajul arată o creștere a numărului de persoane care declară că vor vota la alegerile europene din iunie, scepticismul general în Franța este o caracteristică recurentă a acestor sondaje trimestriale.

Datele din primăvara anului 2024 arată că 28% dintre cei intervievați în Franța au o „imagine negativă” despre Parlamentul European, al doilea cel mai mare rating negativ după Cehia, care se situează la 29%.

De asemenea, Republica Cehă este, în mod excepțional, singura țară în care o majoritate declară că ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai puțin important în politică (52%).

Portugalia, urmată de Irlanda și Suedia, sunt cele trei țări care au cea mai pozitivă imagine a UE, cu 69% și, respectiv, 67% care sunt de acord că „UE evocă” o imagine mai degrabă pozitivă decât negativă sau neutră.

La celălalt capăt al spectrului se află Republica Cehă, Austria și Franța.

Cei care au cea mai bună părere despre Parlament sunt ciprioții, urmați de Estonia, Grecia, Lituania și Belgia.

Franța este singura țară în care o majoritate (52%) se declară fie „foarte pesimistă”, fie „destul de pesimistă” cu privire la viitorul UE.

În Ungaria, unde premierul naționalist, Viktor Orbán, a promis recent că va „ocupa” Bruxelles-ul, sprijinul pentru UE rămâne puternic, 56% dintre respondenți declarând că ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important în afacerile naționale.

Întrebați cu privire la prioritățile pe care ar trebui să le aibă următorul Parlament European, cel mai mare sprijin a fost acordat păcii și democrației, urmate de protecția drepturilor omului, libertatea de exprimare și de gândire și statul de drept.

Cele mai constant negative opinii în Europa sunt rezervate puterilor din afara UE.

Aproape 60% au o părere negativă despre SUA, lucru despre care cercetătorii spun că s-ar putea datora perspectivei revenirii lui Donald Trump la Casa Albă.

Optzeci și trei la sută au o părere negativă despre Rusia, dar procentul celor care au o părere pozitivă a crescut de la 10% la 12%.