G4Media.ro

Șase ONG-uri reunite în Coaliția FiecareVot: Anunţarea unor termene limită pentru obţinerea…

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Șase ONG-uri reunite în Coaliția FiecareVot: Anunţarea unor termene limită pentru obţinerea documentelor necesare votării după ce aceste termene au trecut este o practică inacceptabilă

Mai multe organizații neguvernamentale, reunite în Coaliția FiecareVot, au solicitat, marți, Biroului Electoral Central să clarifice reglementările introduse prin Hotărârea 81 din 7 septembrie, referitoare la viza de flotant și utilizarea urnei speciale.

”Anunţarea unor termene limită pentru obţinerea documentelor necesare votării după ce aceste termene au trecut este o practică inacceptabilă de natură să îngreuneze înțelegerea procedurilor de către participanții la procesul electoral și chiar exercitarea dreptului de vot”, se arată în comunicatul celor șase ONG-uri din Coaliția FiecareVot.

Redăm mai jos comunicatul integral al celor șase ONG-uri

”Organizațiile semnatare au luat act de Hotărârea nr. 81, publicată de Biroul Electoral Central pe data de 7 septembrie. Decizia conține o serie de măsuri legate de organizarea alegerilor, care se referă la votul pe listele permanente și suplimentare și votul cu urna specială.

Conform art. 2 (2):

  • alegătorul care, până cel mai târziu în data de 4 septembrie, şi-a stabilit reşedinţa la o altă adresă decât cea de domiciliu votează numai la secţia de votare unde este arondată strada la care îşi are reşedinţa menţionată pe actul de identitate, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară dacă nu a solicitat înscrierea în listele electorale permanente cu adresa de reşedinţă.

Considerăm că această reglementare nu este suficient de clară și nu stabilește ce se întâmplă cu alegătorii care primesc viza de flotant după această dată. În acest sens, considerăm că BEC trebuie să acopere toate situațiile posibile și să clarifice prevederile art. 2 în spiritul prevederilor legii electorale, care stabileşte că alegătorii care au viza de reşedinţă şi nu sunt înscrişi în listele permanente pot fi adăugaţi pe listele suplimentare în ziua alegerilor, fără a stabili un termen limită pentru obţinerea vizei de reşedinţă.

Anunţarea unor termene limită pentru obţinerea documentelor necesare votării după ce aceste termene au trecut este o practică inacceptabilă de natură să îngreuneze înțelegerea procedurilor de către participanții la procesul electoral și chiar exercitarea dreptului de vot. Mai mult, Biroul Electoral Central are competenţa de a adopta decizii în interpretarea legii, dar nu de a modifica prevederile legale sau de a adăuga la lege.

De asemenea, hotărârea introduce precizări privind utilizarea urnei speciale, fără a ține cont până la capăt de situația generată de COVID-19. Cu alte cuvinte, introduce proceduri similare cu cele din anii trecuți și nu detaliază suficient care sunt măsurile de siguranță pentru votarea la domiciliu sau în instituții. Mai mult, înscrierea este restrictivă, în sensul în care regula generală este că se poate realiza în preziua alegerilor, între orele 18 și 20. Decizia actuală nu ține cont de alegătorii care nu au documente și care nu pot părăsi domiciliul din cauza îmbolnăvirii sau unei suspiciuni. Cu alte cuvinte, alegătorii care nu au documente care pot dovedi faptul că nu sunt deplasabili sau sunt bolnavi nu pot vota conform reglementărilor actuale. Menționăm că ar fi fost necesară o modificare a legii din timp pentru a extinde reglementările actuale.

Mai mult, cererile pentru solicitarea urnei mobile se depun la secția de votare. În contextul în care ar trebui să fie implementate cât mai multe măsuri pentru prevenirea infectării cu COVID-19, credem că ar fi fost necesară oferirea posibilității de înscriere prin mijloace electronice.

Solicităm Biroului Electoral Central să clarifice aceste reglementări și să le modifice dacă este cazul și să stabilească reguli clare pentru toate categoriile de alegători, întrucât dreptul la vot nu poate fi limitat prin astfel de decizii. De asemenea, reamintim importanța transparenței decizionale și solicităm încă o dată BEC să deschidă ședințele către public, cum se întâmplă în multe alte țări precum Republica Moldova, Macedonia sau Serbia.”

Organizații semnatare

Asociația CIVICA

Asociația Expert Forum

Asociația Geeks for Democracy

Centrul pentru Studiul Democrației

Centrul pentru Resurse Civice

Observatorul Electoral

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

4 comentarii

  1. Rezumat: asociațile civice spun „Menționăm că ar fi fost necesară o modificare a legii din timp pentru a extinde reglementările actuale.”

    Ce bine-ar fi ca instituțiile statului să ia decizii din timp în toate domeniile, că heirupismul am văzut ce rezultate (nu) are.

  2. Practica neacceptabilă? Dar asta ce este, reprezentanți ai societății civile?

    WHO?

    Bine, miza e mai mare, având în vedere că actualul studiu desfășurat de această firmă fantomă este contractat de Ministerul Sănătății, privind consumul de tutun, în vederea reglementării politicilor de sănătate din domeniu. Pe scurt, nu există pas statistic, ci adresă fixă pentru sondaj, datele fiind luate de la #BiroulElectoralCentral fără consimțământul sau informarea prealabilă a celor ce urmează să fie vizitați, cu toate reglementările în vigoare privind confidențialitatea și protecția datelor personale. Aparent nimeni nu a luat act de Directiva (UE) 2016/680, intrată în vigoare de la 25 mai 2018. Iar marele beneficiar este WHO (World Health Organization), cu sediul în altă parte.

    Este un mic exemplu despre dialogul perfect stabilit între instituțiile statului și mediul privat, unde nu contează nimic altceva decât menținerea acestei stări de cloaca. Ne facem, că ne facem. Așa că, despre ce drepturi și obligații ale cetățeanului vorbim?

    La multi ani 100 de ani, România, cu firme fantomă și funcționari fără funcții.

    Răspunsul sfătuitor a fost, să nu deranjez Inspecția Muncii, instituția de control a Inspectoratului Teritorial de Muncă, ci să mă adresez, fiind conflict de muncă, direct instanțelor de judecată. Serios!? Până a recurge la șutul către altă așa zisă putere a statului, poate își aduce cineva aminte, că există și o structură piramidală de putere, nu doar concentrică. Exact cum este cu crima organizată, aceeași structură, dar alte coaie.

    Și atunci de ce există ITM-ul? Exact cum există firma Totem, care a subcontractat către Field Insights.

    Cel mai grav este că această firmulița figurează că una dintre posibilitățile de practică ale studenților de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din Bucuresti.

    Rezum: Studiul global privind tutunul la adulţi (GATS), publicat de Ministerul Sănătăţii şi realizat prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi al Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC, SUA).
    http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2019/09/Rezultate-GATS-Romania.pdf

  3. Practica uselista!

  4. Ma intreb daca nu era efiticent pentru Taica Georgica sa comaseze aceste „6 organizaatii”. In loc de sase secretare aveau una, in loc de 12* directori-general-manager-sefi ramaneau doar vrei trei. Deja se incadrau cu totii pe unu singur cui.

    * Cu cat mai mica organizatia, cu atat mai multi comandanti supremi. Minim doi, pe model Surplus.