Șase procurori interimari care nu aveau vechimea de 8 ani cerută de noua lege a Justiţiei pleacă din DNA. Tudorel Toader a cerut situaţia tuturor interimarilor

Șase procurori DNA interimari pleacă din DNA pentru că nu au vechimea de minimum 8 ani cerută de noua lege privind organizarea judiciară (304/2004 – parte din pachetul celor trei legi ale Justiției, modificată de majoritatea PSD-ALDE-UDMR). Anterior modificării, actul normativ prevedea că pot fi delegaţi la DNA procurorii care au vechime de 6 ani în profesie. Pe 1 august, Colegiul de conducere a DNA pus în discuţie situaţia procurorilor interimari care nu au vechimea de 8 ani în magistratură, iar pe 2 august, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a cerut evidenţa nominală a acestora.

„Prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost dispusă încetarea delegării în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru un număr de şase procurori. După intrarea în vigoare a modificărilor şi completărilor aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară nu au mai fost făcute delegări ale unor procurori care nu îndeplinesc condiţia de vechime de minim 8 ani, necesară pentru numirea în funcţie la DNA”, se arată în comunicatul Parchetului general.

Vineri, ministrul Justiţiei a solicitat DNA să-i comunice situaţia tuturor delegărilor (interimatelor) şi detaşărilor în funcţie. Ministrul a întrebat şi dacă sunt îndeplinite condiţiile legale, lăsând să se înțeleagă că practica nu ar fi una în regulă. Procurorul George Adrian Matei, cel care a instrumentat dosarul angajărilor fictive în care liderul PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani şi jumătate de închisoare, se numără printre procurorii DNA interimari, însă el are vechimea de 8 ani, aşa că nu a părăsit parchetul anticorupţie.

Practica delegărilor în funcţie este reglementată de articolul 57 alineatele 7 şi 8 din legea 303/2004 privind organizarea judiciară, nemodificat prin legea 207/2018 prin care au fost operate schimbări de Coaliţia PSD-ALDE. Potrivit legii, un procuror poate fi numit interimar la DNA sau într-o funcție de conducere nu mai mult de 1 an, însă cu toate acestea există procurori care stau interimar în funcţii de ani buni. Surse judiciare au explicat pentru G4Media.ro că, după un an de zile, procurorul respectiv face o „pauză” de o zi, apoi este delegat din nou timp de 6 luni, cu posibilitate de reînnoire încă 6 luni.

Mai mult, Tudorel Toader a solicitat informaţiile privind delegările şi detaşările, deşi erau afişate pe site-ul www.pna.ro, au explicat aceleaşi surse. În plus, unele situaţii de interimat se datorează chiar inacţiunii ministrului, cum e în cazul sefilor Secţiei a 1-a a DNA de combatere a corupţiei, procurorii George Popovici şi Dănuţ Volintiru. Potrivit legii, numirea şefilor de secţii se face la fel ca la procurorul-şef DNA sau adjuncţii acestuia. Ministrul propune, CSM dă un aviz consultativ, iar şeful statului numeşte. Deşi mandatele lui Popovici şi Volintiru au expirat din toamna lui 2016, ministrul Justiţiei Tudorel Toader nu s-a grăbit să vină cu noi propuneri, însă acum tot el reclamă interimatele. De precizat că, în cazul şefilor de servicii, procedura de numire este următoarea: conducerea DNA propune şi secţia pentru procurori a CSM numeşte.

Situaţia delegărilor unor procurori în funcţia de procuror DNA sau a unor procurori DNA în funcţii de conducere în cadrul DNA e accesibilă oricui, inclusiv ministrului Justiţiei, fiind afişată pe site-ul instituţiei www.pna.ro. O puteţi consulta aici.

E vorba de 43 de cazuri, fără cei 6 care au plecat azi, întrucât nu aveau vechimea de 8 ani necesară. Sunt atât procurori de la alte unităţi de parchet delegaţi în funcţia de procuror DNA, cât şi procurori DNA delegaţi în funcţii de conducere.

În prima categorie se numără şi George Adrian Matei, procuror la Parchetul Capitelei delegat la DNA pentru încă 6 luni, din mai până în noiembrie. El activează însă de mai mulţi ani la DNA. În iulie 2016, a semnat rechizitoriul în dosarul angajărilor fictive în care liderul PSD Liviu Dragnea a primit recent 3 ani şi jumătate de detenţie efectivă.

În a doua categorie se numără:

– George Popovici şi Dănuţ Volintiru, şefii Secţiei a 1-a de combatere a corupţiei. Popovici a semnat rechizitoriile fostei şefe DIICOT, Alina Bica. Într-un dosar, Bica a primit 4 ani de detenţie, în altul a fost achitată. Volintiru a instrumentat unele dintre dosarele ANRP şi dosarul omului de afaceri, Dan Adamescu.

– Horaţiu Baias, şeful Serviciului Tehnic (cel care face interceptările).

– Ioan Amariei, şeful Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie din cadrul Secţiei a 1-a. Este procurorul care a instrumentat dosarul lui Gabriel Oprea privind moartea poliţistului motociclist Bogdan Gigină.

– Claudiu Dumitrescu, şeful Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene din cadrul Secţiei a 2-a de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie. Este procurorul din dosarele Remeş şi Valiza.

– Florentina Mirică, şeful Serviciului de combatere a corupţiei în justiţie din cadrul Secţiei a 1-a a DNA. Este procurorul din dosarele Gabi Oprea-DIPI, Petre Tobă, CNAS sau cel al judecătorului Stan Mustaţă. Ea a candidat la şefia DNA, însă a fost respinsă de Tudorel Toader.

– Iulian Păncescu, şeful Serviciului de combatere a corupţiei la nivel înalt din cadrul Secţiei a 1-a. Este procurorul din dosarul Rarinca, dar şi cel care a avut curajul să îl reţină pe fratele preşedintelui în funcţie, Traian Băsescu.

– Jean Uncheşelu, şeful Biroului de combatere a infracţiunilor comise în legătură cu achiziţiile publice din cadrul Secţiei a 2-a. Este procurorul care a încasat usturătoarea achitare în cazul fostului premier Victor Ponta, însă decizia nu este definitivă.

– Carmen Ricu, şefa Serviciului de reprezentare la ÎCCJ (II) din cadrul Secţiei judiciare penale. Este procuroarea care a reprezentat DNA la CCR în cazul Belina. Cazul a fost pierdut de ministrul Tudorel Toader, deşi a pledat personal în faţa CCR. Procuroarea Ricu este şi cea împotriva căreia Inspecţia judiciară a demarat o acţiune disciplinară. Potrivit IJ, Ricu a fost desemnată de adjunctul lui Kovesi, Marius Iacob, să reprezinte DNA într-unul dintre procesele cu fostul procuror DNA, Mihaela Iorga Moraru.

– Nicoale Marin, noul şef al DNA Ploieşti, delegat după ce fostul şef Lucian Onea şi-a dat demisia ca urmare a începerii urmăririi penale pentru presupuse abuzuri.

– Cornel Deca, şeful DNA Braşov, serviciul teritorial care a trimis în judecată dosarele retrocedărilor ilegale de păduri în care Viorel Hrebenciuc a primit 2 ani de închisoare şi dosarul Ferma Băneasa prin care au fost deferiţi Justiţiei omul de afaceri Remus Truică, aşa-zisul prinţ Paul al României, miliardarul israelian Benny Steinmetz şi fostul consultant politic Tal Silberstein. DNA Braşov l-a trimis în judecată şi pe preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Acesta a fost achitat pentru mărturie mincinoasă, însă decizia nu e definitivă.

În ce priveşte detaşările procurorilor DNA la alte instituţii, este cazul şefului DLAF, procurorul DNA Marius Vartic.

Legislaţie. Practica delegărilor este reglementată prin legea 303/2004 privind organizarea judiciară. Astfel, la articolul 57 alinetatele 7 şi 8, legea spune:

• „(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 6 luni.

(8) Delegarea procurorilor poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 6 luni.”

• Legea spune, aşadar, că un procuror poate fi numit interimar într-o funcţie 1 an, însa cu toate acestea, există procurori care stau interimar în funcţii de ani buni. Surse judiciare au explicat că, după un an de zile, procurorul respectiv face o „pauză” de o zi, apoi este delegat din nou timp de 6 luni, cu posibilitate de reînnoire încă 6 luni.

Context. Vineri seară, procurorul-şef adjunct al DNA, Călin Nistor, era într-o emisiune la B1 Tv când moderatoarea a primit un SMS de la Tudorel Toader. „Ministrul Justiţiei mă întreabă şi vă întreabă câţi procurori DNA aţi şi câţi detaşaţi. Luni, spune dânsul, va întreba oficial, cred DNA, câţi procurori delegaţi şi câţi sunt oficiali detaşati”, a precizat moderatoarea.

Nistor a declarat iniţial că, din informaţiile pe care le deţine, doar 7 din cei 178 de procurori DNA sunt delegaţi şi că în DNA nu există procurori detaşaţi, însă există trei procurori DNA care sunt detaşaţi la alte structuri de parchet. Sâmbătă, procurorul a revenit şi a transmis că sunt 20 de procurori delegaţi la DNA. Ministrul a revenit şi el pe Facebook şi a scris: „apreciind promptitudinea procurorului-şef adjunct de la DNA, constat că sunt 20 şi nu 7 delegări. Rămânem în aşteptarea unui răspuns complet!”

Situaţia de la DNA este similară cu cea din cadrul Administraţiei penitenciarelor. Şeful de sindicat, Sorin Dumitraşcu, acuză ca ministrul Justiţiei Tudorel Toader ţine comandanţii de penitenciare pe poziţii interimare, în loc să facă concurs, tocmai pentru a-i controla mai uşor.