Şase ţări UE solicită Comisiei Europene reducerea plafonului de preţ al G7 pentru petrolul rusesc cu scopul de a reduce veniturile Moscovei, dar fără a provoca un șoc pe piață

Şase ţări din Uniunea Europeană au cerut Comisiei Europene să reducă plafonul de preţ de 60 de dolari pe baril impus petrolului rusesc de ţările G7, argumentând că ar reduce veniturile Moscovei pentru a continua războiul din Ucraina fără a provoca un şoc pe piaţă, relatează agenția de știri Reuters, citată de News.ro.

Plafonarea preţurilor la ţiţeiul rusesc transportat pe mare, precum şi la produsele petroliere rafinate a fost stabilită de ţările G7 pentru a reduce veniturile Moscovei din comerţul cu petrol şi, în acest fel, pentru a limita capacitatea ţării de a-şi finanţa invazia din Ucraina.

„Măsurile care vizează veniturile din exportul de petrol sunt cruciale, deoarece reduc cea mai importantă sursă de venit a Rusiei”, au declarat Suedia, Danemarca, Finlanda, Letonia, Lituania şi Estonia într-o scrisoare adresată Comisiei Europene. „Credem că acum este momentul să sporim şi mai mult impactul sancţiunilor noastre prin reducerea plafonului G7 pentru preţul petrolului”, se arată în scrisoare.

Plafonarea preţurilor de către G7 a fost stabilită la 60 de dolari pentru barilul de ţiţei rusesc, iar pentru produsele petroliere la un maxim de 100 de dolari pe baril de produse premium-to-crude şi 45 de dolari pe baril la produsele discount-to-crude. Aceste preţuri maxime nu s-au modificat din decembrie 2022 şi februarie 2023, când au fost introduse, în timp ce preţurile ţiţeiului rusesc pe piaţă au fost sub acest nivel, în medie, în 2023 şi 2024.

„Piaţa internaţională a petrolului este mai bine aprovizionată astăzi decât în 2022, ceea ce reduce riscul ca un preţ de plafonare mai scăzut să provoace un şoc al aprovizionării”, se arată în scrisoarea celor şase ţări.

„Având în vedere capacitatea limitată de stocare şi dependenţa sa foarte mare de exporturile de energie pentru venituri, Rusia nu are nicio alternativă pentru a continua exporturile de petrol chiar şi la un preţ substanţial mai mic”, se arată în scrisoare.

Potrivit agenţiei Reuters, veniturile din vânzările de petrol şi gaze pentru bugetul federal al Rusiei în 2024 au crescut cu peste 26%, la 11,13 trilioane de ruble (108,22 miliarde de dolari). Veniturile din petrol şi gaze au fost cea mai importantă sursă de numerar pentru Kremlin, reprezentând aproximativ o treime până la jumătate din totalul veniturilor bugetului federal în ultimul deceniu.

În 2023, preţurile mai scăzute ale petrolului şi scăderea exporturilor de gaze reduseseră veniturile Moscovei cu 24%.

SUA au impus vineri sancţiuni mai ample asupra petrolului rusesc, vizând producătorii Gazprom Neft şi Surgutneftegaz, precum şi 183 de nave care au livrat petrol rusesc. Măsura a fost menită să reducă veniturile Rusiei pentru finanţarea războiului cu Ucraina. Un oficial american a declarat că sancţiunile ar putea costa Rusia miliarde de dolari pe lună, dacă sunt aplicate suficient.

Sancţiunile au determinat rafinăriile chineze şi indiene, care au cumpărat mult din Rusia, să caute surse alternative de aprovizionare cu ţiţei. Multe dintre petrolierele afectate de cele mai recente măsuri au fost folosite pentru a transporta petrol către aceste două ţări.

Kremlinul a declarat luni că ultima rundă de sancţiuni americane asupra sectorului energetic rusesc riscă să destabilizeze pieţele globale, iar Moscova a dat asigurări că va face tot posibilul pentru a minimiza impactul acestora.