Șase tineri din Portugalia au dat în judecată la CEDO 32 de țări europene pentru că nu iau măsuri în privința crizei climatice / Mizele procesului sunt uriașe

Curtea Europeană a Drepturilor Omului va judeca miercuri un proces „fără precedent”, intentat de șase tineri împotriva a 32 de țări europene, pe care le acuză că nu reușesc să abordeze criza climatică provocată de om. Reclamanții, cu vârste cuprinse între 11 și 24 de ani și toți din Portugalia, vor susține că se află în prima linie a schimbărilor climatice și vor cere instanței să forțeze aceste țări să accelereze rapid acțiunile climatice. Acesta este primul caz legat de climă care a fost depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și este cel mai mare dintre cele trei procese pe care le audiază instanța, scrie CNN.

Miza este foarte mare. O victorie ar forța țările să își sporească rapid ambițiile în materie de climă și ar oferi, de asemenea, un impuls uriaș șanselor altor procese legate de climă din întreaga lume – în special celor care susțin că țările au obligații în materie de drepturile omului de a proteja populația de criza climatică. Cu toate acestea, în cazul în care instanța se pronunță împotriva reclamanților, s-ar putea dovedi dăunătoare pentru alte cereri privind clima.

„Acesta este cu adevărat un caz de tip David și Goliat, fără precedent prin amploarea (și) impactul potențial. Niciodată până acum nu au mai fost atât de multe state care să se apere în fața vreunui tribunal din lume”, a declarat Gearóid Ó Cuinn, directorul Global Legal Action Network (GLAN), care a susținut cazul reclamanților.

Incendii de vegetație mortale

Drumul spre audierea de miercuri a început acum șase ani. „Totul a început în 2017 cu incendiile”, a declarat Catarina Mota, una dintre reclamante.

Incendiile devastatoare au ars 500.000 de hectare din Portugalia și au ucis peste 100 de persoane în acel an. Pe măsură ce incendiile se apropiau de locul unde locuia Mota, școala ei și altele din zonă au fost închise. „Fumul era peste tot”, a declarat ea pentru CNN.

Dezastrul a catalizat procesul. Mota a început să vorbească cu prietena ei și acum colegă de revendicare, Cláudia Duarte Agostinho, și, cu ajutorul GLAN, au adunat alți patru reclamanți, toți afectați de incendiile din 2017.
Deși cererea a fost declanșată de incendii, grupul susține că schimbările climatice continuă să le afecteze viețile, în special valurile de căldură violente pe care Portugalia le înregistrează în mod regulat. Aceștia spun că aceste perioade le îngreunează ieșirea afară, concentrarea asupra temelor școlare, somnul și, pentru unii, chiar respirația, pe lângă impactul asupra sănătății lor mintale.

„Ne face să ne îngrijorăm cu privire la viitorul nostru. Cum am putea să nu ne fie frică?”, a declarat André dos Santos Oliviera, un solicitant în vârstă de 15 ani.

Ca un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic

Procesul, care a fost intentat în 2020 și s-a bazat în mare măsură pe crowdfunding, a fost accelerat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului din cauza urgenței problemei și a numărului mare de pârâți.

Miercuri, reclamanții vor susține că eșecul de a aborda criza climatică în curs de accelerare le încalcă drepturile omului, inclusiv dreptul la viață și la viața de familie, dreptul de a nu fi supus unui tratament inuman și dreptul de a nu fi discriminat pe motive de vârstă.

Aceștia cer instanței să decidă că țările care alimentează criza climatică au obligația de a-și proteja nu numai proprii cetățeni, ci și pe cei din afara granițelor lor.

Ei cer ca cele 32 de țări, printre care se numără cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Norvegia, Rusia, Elveția, Turcia și Regatul Unit, să reducă drastic poluarea care încălzește planeta și, de asemenea, să forțeze companiile cu sediul în interiorul granițelor lor să reducă emisiile din întregul lor lanț de aprovizionare.

La rândul lor, țările date în judecată au susținut în observațiile scrise că niciunul dintre reclamanți nu a demonstrat că a suferit prejudicii grave ca urmare a schimbărilor climatice.

Guvernul Greciei – o țară care tocmai a trecut printr-o vară mortală de căldură, incendii și furtuni – a declarat în răspunsul său: „Efectele schimbărilor climatice, așa cum au fost înregistrate până în prezent, nu par să afecteze în mod direct viața sau sănătatea umană”.

Procesul ar putea avea mai multe variante.

Instanța ar putea respinge cererea pe motive procedurale sau ar putea decide că nu are competența de a o soluționa.

Dacă va trece de obstacolele procedurale, instanța ar putea decide că statele nu au obligații în materie de drepturile omului în ceea ce privește schimbările climatice. „Acest lucru ar putea fi foarte dăunător pentru alte cazuri similare”, a declarat Michael B. Gerrard, director al Centrului Sabin pentru legislația privind schimbările climatice de la Facultatea de Drept din Columbia.

Sau, instanța ar putea decide în favoarea reclamanților. Hotărârea ar „acționa ca un tratat cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic”, a declarat Ó Cuinn pentru CNN, obligând toate cele 32 de țări să accelereze acțiunile privind clima.

„Aceasta ar putea fi o decizie extrem de importantă, care va inspira mai multe cazuri legate de climă în întreaga Europă și poate în multe alte regiuni”, a declarat Gerrard pentru CNN.

Procesul este cea mai mare dintre cele trei cereri depuse în fața instanței, toate vizând obligațiile țărilor față de cetățenii lor în ceea ce privește schimbările climatice.

Celelalte două au fost audiate de instanță în luna martie. Una a fost introdusă de peste 2.000 de femei elvețiene în vârstă, care au susținut că valurile de căldură alimentate de schimbările climatice le-au subminat sănătatea și calitatea vieții, iar cealaltă de către un primar francez, care a susținut că lipsa de acțiune a Franței în ceea ce privește schimbările climatice i-a încălcat drepturile omului.

Nu este clar dacă instanțele se vor pronunța cu privire la toate plângerile împreună, dar intervalul de timp dintre audiere și pronunțarea hotărârii este, de obicei, de nouă până la 18 luni, a declarat Gerry Liston, avocat senior la GLAN.

Creșterea numărului de litigii privind clima

Pe măsură ce vremea extremă se înrăutățește, litigiile climatice se dovedesc a fi un instrument din ce în ce mai popular pentru a încerca să forțeze luarea de măsuri în domeniul climei, mai ales că națiunile lumii nu au făcut suficient de mult pentru a reduce poluarea și pentru a evita niveluri catastrofale de încălzire.

Chiar și în cazul în care se respectă politicile climatice actuale, lumea este încă pe cale să se încălzească cu peste 2,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale până la sfârșitul secolului. Planeta s-a încălzit deja cu aproximativ 1,2 grade Celsius, iar efectele sunt clare. Numai în acest an s-au înregistrat valuri de căldură record, incendii de vegetație fără precedent și inundații catastrofale.

În prezent, țările fac minimul necesar, a declarat Liston de la GLAN, iar dacă fiecare națiune va face acest lucru, „vom continua să mergem pe această traiectorie total catastrofală”.

De aceea, oamenii s-au adresat instanțelor de judecată. Există peste 2.400 de procese privind clima la nivel global, potrivit Centrului Sabin, la care se adaugă altele în fiecare săptămână.

Litigiile climatice sunt un instrument important, a declarat Catherine Higham, coordonatorul proiectului Climate Change Laws of the World (Legile mondiale privind schimbările climatice) de la London School of Economics. „Dar cred că este absolut doar o piesă din puzzle”, a declarat ea pentru CNN.

De asemenea, advocacy continuă și conferințele pe tema climei – cum ar fi viitorul summit COP28 al Națiunilor Unite din Dubai – sunt vitale, a adăugat ea.

Pentru reclamanții portughezi, va fi o așteptare anevoioasă a hotărârii instanței. Chiar dacă cererea nu le va fi aprobată, a spus Mota, cel puțin oamenii vor fi fost atenți.

Cu toate acestea, a adăugat ea, „ne dorim un rezultat pozitiv”.