Scădere dramatică a presei din România în clasamentul libertății mass-media realizat de Reporteri fără Frontiere: a pierdut opt poziții și a fost depășită de presa din Republica Moldova / ”Utilizarea banilor publici pentru a cumpăra o acoperire mediatică pozitivă este o practică politică larg răspândită”

România a căzut cu opt poziții până pe locul 56 în clasamentul țărilor din indexul libertății presei pe anul 2022, publicat marți de Organizația Reporteri fără Frontiere (RSF). Anterior, în 2020 și 2021, România a fost pe locul 48 în lume. Presa din România este devansată la acest capitol al libertății de cea din Republica Moldova, care urcă pe locul 40.

Cercetarea arată că mecanismele de finanțare a mass-media din România ”sunt adesea opace sau chiar corupte. În timp ce cele mai mari companii media reușesc să fie autosuficiente, majoritatea depind de surse externe de finanțare, inclusiv de subvenții. Utilizarea fondurilor publice pentru a cumpăra o acoperire mediatică pozitivă este o practică politică larg răspândită”, arată raportul.

Raportul mai precizează că marile grupuri europene (Ringier, PPT Group sau Dogan Media International) sunt prezente pe piata alaturi de jucatori locali și menționează G4Media alături de Intact Media Group, RCS&RDS, Hotnews, Recorder, Rise Project sau PressOne.

Cercetarea Reporteri fără Frontiere notează și că ”atacurile împotriva reporterilor și a activiștilor sunt în creștere alarmantă. Un jurnalist, o bibliotecară și un activist de mediu au fost bătuți crunt în septembrie 2021 în timp ce investigau tăierile ilegale de păduri”.

Raportul atarge atenția și asupra supravegherii comunicațiilor: ”supravegherea rămâne o problemă, parlamentul adoptând o dispoziție legală – în prezent examinată de Curtea Constituțională – care ar extinde domeniul de aplicare al interceptării comunicațiilor electronice, inclusiv de către serviciile de informații”.

”În România, mass-media este lipsită de independență și suferă din cauza tentativelor interferență, în special în ceea ce privește numirea șefilor radioului și televiziunii publice, precum și a celor din Consiliul Național al Audiovizualului. CNA a blocat informațiile privind proprietatea asupra mijloacelor audiovizuale, sub pretextul protejării datelor cu caracter personal. Discursul politic agresiv împotriva jurnaliștilor a fost revitalizat de noul partid populist-naționalist AUR, a patra forță politică din Parlamentul României”, se arată în raportul privind România.

Raportul organizației mai arată că legislația care protejează libertatea de exprimare și libertatea presei este insuficient aplicată, deși este aliniată la standardele europene, inclusiv la nivel constituțional: ”Interferența procurorilor în activitatea jurnalistică echivalează cu hărțuirea și ridică probleme serioase. Sistemul judiciar încearcă din ce în ce mai mult să forțeze mass-media să își dezvăluie sursele. Numărul de procese abuzive (SLAPP) a crescut, în timp ce hotărârile judecătorești nu respectă întotdeauna standardele privind libertatea presei”.

„România se poate lăuda cu un peisaj mediatic divers, relativ pluralist, care produce investigații puternice de interes public. Presiunea proprietarilor, lipsa de transparență în finanțare sau dificultățile pieței, totuși, împiedică fiabilitatea informațiilor”, se arată în raportul RSF.

„Peisajul media din România reflectă tendințele globale: numărul presei scrise este în scădere, în timp ce mass-media online și canalele de radio și televiziune sunt în plină expansiune. Alegerile editoriale sunt adesea subordonate intereselor proprietarilor, transformând presa într-un instrument de propagandă”, scriu autorii raportului despre România.

Presa din Republica Moldova

Republica Moldova a avansat în 2022 cu 49 de poziții și se clasează pe locul 40, cu 16 poziții în fața României. Este un salt foarte mare pentru Republica Moldova, după ce în 2020 s-a aflat pe locul 91, iar în 2021 s-a situat pe 2021.

Despre peisajul mediatic din Republica Moldova, RSF scrie că mass-media este împărțită în tabere pro-ruse și pro-occidentale, iar oligarhii și liderii politici își influențează puternic pozițiile editoriale.

„Multe media se limitează în a urma linia politică a partidului la care sunt afiliate. Până la suspendarea sa de către noua majoritate parlamentară în 2021, Consiliul Audiovizualului a acordat licențe de difuzare rețelelor de televiziune legate de Partidul Socialiștilor, care retransmite tot mai mult propaganda produsă în Rusia”, precizează raportul.

Raportul mai arată că invazia Ucrainei (a 106-a) de către Rusia (a 155-a) la sfârșitul lunii februarie reflectă un proces de degradare, deoarece conflictul armat a fost precedat de un război de propagandă.

În cele 180 de țări și teritorii incluse de RSF în in indexul său, indicatorii sunt evaluați pe baza unui studiu cantitativ privind încălcările și abuzurile libertății presei împotriva jurnaliștilor și mass-media și a unui studiu calitativ bazat pe răspunsurile a sute de experți în libertatea presei selectați de RSF (jurnalişti), cadre universitare și apărători ai drepturilor omului) la un chestionar cu 123 de întrebări.

Chestionarul a fost actualizat pentru a ține mai bine seama de noile provocări, inclusiv de cele legate de digitalizarea mass-media.

Foto: Inquam Photos/ Cornel Putan