Scăderea inflației duce la o redresare fragilă în estul Europei – analiză Bloomberg

Analiză Bloomberg, preluată de Rador Radio România:

Cele mai mari economii din estul Uniunii Europene intră într-o redresare fragilă, deoarece reducerea inflației încurajează consumatorii să înceapă să cheltuiască din nou.

Ungaria a ieșit din recesiune cu un avans de 0,9% în trimestrul al treilea, mai bun decât era de așteptat, după cum au arătat datele publicate marți. Polonia a înregistrat o creștere cu 1,4%, cea mai bună performanță dintre statele membre UE pentru perioada avută în vedere. Creșterea a continuat în România și Bulgaria, fiecare înregistrând un ritm de dezvoltare de 0,4% față de trimestrul precedent.

Scăderea presiunii prețurilor a determinat deja băncile centrale de la Budapesta și Varșovia să înceapă să reducă ratele dobânzilor. Republica Cehă ar putea urma exemplul după o contracție economică neașteptată. Cu toate acestea, imaginea rămâne întunecată, în condițiile în care inflația va scădea lent în lunile următoare. Producția este de asemenea afectată de scăderea cererii în zona euro, un partener comercial important.

„Putem vorbi despre o ușoară redresare pentru regiune, dar nu de o revenire puternică”, spune Juraj Kotian, economist la Erste Group Bank AG din Viena. „Mediul extern nu este foarte prietenos pentru creștere.”

Economia Ungariei a fost cel mai grav afectată. Cele mai ridicate rate ale inflației și ale dobânzilor din UE au determinat cetățenii și companiile să reducă cheltuielile. Ajutoarele de stat oferite de guvernul prim-ministrului Viktor Orban nu au reușit să ofere o relaxare suficientă. Țara este, de asemenea, prinsă într-un blocaj cu UE pe tema unor fonduri de peste 30 de miliarde de dolari ce au fost suspendate din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept și corupție.

„Consumul gospodăriilor și activitatea de investiții au rămas o umbră a ceea ce au fost cândva”, spun economiștii UniCredit Zsolt Becsey și Tibor Nagy. „Singurii factori care au susținut creșterea și nu într-un mod foarte marcant au fost importurile, care au încetinit din cauza scăderii consumului intern și a îmbunătățirii ratelor de schimb.”

România a reușit să echilibreze parțial unele dintre provocările externe prin promovarea unor proiecte de infrastructură mult întârziate, cum ar fi autostrăzi și modernizarea spitalelor, într-un efort de ultim moment de a atrage cât mai mult posibil din fondurile UE din bugetul 2014-2020.

Guvernul de coaliție de la București și-a stabilit drept principală prioritate implementarea reformelor solicitate în cadrul unui program de redresare post-pandemie. Programul acordă fonduri suplimentare UE atât pentru administrația publică, cât și pentru sectorul privat. Investițiile au fost motorul major al creșterii în ultimele două trimestre.

În condițiile în care opoziția pro-europeană se pregătește să preia puterea până la sfârșitul anului, Polonia ar putea vedea, de asemenea, unele progrese în obținerea accesului la peste 35 de miliarde de euro (37 de miliarde de dolari) din fondurile suspendate ale UE. Donald Tusk, cel mai probabil următorul prim-ministru al țării, a spus că unele plăți ar putea începe înainte de sfârșitul anului. Între timp, în al treilea trimestru probabil se va înregistra o creștere a consumului intern în condițiile unui nivel încă scăzut al șomajului.

„Economia Poloniei a revenit pe o traiectorie de creștere”, spun economiștii PKO Bank Polski SA. „Sfârșitul anului ar trebui să arate o continuare a redresării economice”. (Traducerea: Carolina Ciulu)