Scandal diplomatic între Turcia și Franța: Erdogan consideră că Macron este în „moarte cerebrală”. Parisul ripostează

Relaţiile diplomatice dintre Franţa şi Turcia arată cam ca o encefalogramă plată. Afirmaţiile făcute de Emmanuel Macron despre NATO în „The Economist” au provocat furia omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan.

Vineri, acesta l-a atacat violent pe şeful statului francez despre care a spus că este „în moarte cerebrală”, accentuând astfel tensiunile cu o săptămână înainte de un summit crucial al NATO. Reluând declarațiile președintelui francez care afirmase că NATO este într-o stare de „moarte cerebrală” și ceruse o revizuire a strategiei Alianței, șeful statului turc s-a lansat într-o acuzație vehementă în timpul unui discurs ţinut la Istanbul.

„Examinează-ţi mai întâi propria moarte a creierului! Aceste declarații sunt doar pentru cei de genul tău care sunt în stare de moarte cerebrală”, a spus Erdogan.

Paris a răspuns imediat chemându-l pe ambasadorul turc vineri seara la Ministerul de Externe. „Să fim clari, aceasta nu este o declarație, ci este vorba despre insulte”, a reacționat președinția franceză cu privire la ceea ce a descris drept „ultimul exces” ca dată al lui Recep Tayyip Erdogan.

Aceste observații „inacceptabile” nu „îşi au locul în relația franco-turcă și nu pot înlocui dialogul necesar dintre cele două țări”, a declarat ministerul într-un comunicat.

Ambasadorul, Ismail Hakki Musa, fusese deja chemat la Ministerul de Externe pe 10 octombrie, a doua zi după lansarea ofensivei turcești împotriva miliției kurde YPG din nordul Siriei.

Această intervenție împotriva unui aliat cheie în lupta împotriva grupării Stat Islamic (ISIS), cu aprobarea tacită a președintelui american Donald Trump, a complicat lucrurile în NATO, unde europenii sunt vizați direct de amenințarea jihadistă.

Joi, Emmanuel Macron a deplâns faptul că Turcia și-a pus aliații „în faţa unui fapt împlinit” și a solicitat o reflecție asupra rolului și coeziunii Alianței pe care intenționează să o pună pe masă la summitul de de marți și miercuri.

La rândul său, Turcia este exasperată de sprijinul acordat de Franța Forțelor Democrate Siriene (FDS) și, indirect, uneia dintre principalele sale componente, miliția kurdă YPG, pe care Ankara o consideră o extensie a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), inamicul său declarat, și o entitate teroristă.

„De când Emmanuel Macron a primit FDS, degradarea este foarte sensibilă”, constată Didier Billion, expert în Turcia la Institutul de Relații Internaționale și Strategice (Iris) din Paris.

Ministrul turc de Externe, Mevlüt Cavusoglu, l-a acuzat joi pe Macron de „sponsorizarea terorismului”. În noiembrie 2018, Turcia fusese de asemenea deranjată de comentariile franceze cu privire la presupusul său „joc politic” din ancheta asupra asasinării sauditului Jamal Khashoggi la Istanbul.

În ianuarie 2018, Emmanuel Macron a complicat situaţia, declarând în fața omologului său turc aflat în vizită la palatul prezidențial Elysee că situația drepturilor omului din Turcia exclude „orice progres” în negocierile de aderare la UE.

Relațiile franco-turce au cunoscut deja turbulențe puternice sub președinția lui Nicolas Sarkozy (2007-2012), dar s-au cristalizat atunci în jurul recunoașterii genocidului armean.

„Diferența este că, cu Sarkozy, acestă situaţie a fost extinsă ca durată. Pentru moment nu putem spune același lucru despre Macron. Vor regândi ei lucrurile sau vor continua? Este prea devreme pentru a o spune”, consideră Didier Billion.

Răspunsul ar putea veni săptămâna aceasta la Londra, unde cei doi lideri se vor întâlni pentru a vorbi despre Siria pe marginea summitului NATO, cu cancelarul german Angela Merkel și premierul britanic Boris Johnson.

Potrivit cercetătorului de la Iris, președintele turc adoră să se implice în „acest tip de situații conflictuale” care îi permit să joace cartea unității naționale.

De asemenea, el este deservit de stilul direct al președintelui francez, care nu îşi face prieteni atunci când îşi bulversează interlocutorii acolo unde crede că există urgențe.

Emmanuel Macron și soția sa Brigitte au suferit deja o serie de atacuri și insulte din Brazilia în această vară – un ministru îl numise „cretin oportunist” -, atacuri care s-au încheiat cu o altercaţie cu președintele Jair Bolsonaro.

La Londra, președintele francez va aștepta în special „o clarificare” cu privire la rolul pe care Turcia intenționează să îl joace în NATO. „Acum, este rândul Turciei să ne dea răspunsurile pe care noi, dar și mulți aliați, le așteptăm”, a punctat președinția franceză.

Articol preluat din Le Point, via Rador / Traducerea: Rodezia Costea