Scandalul pelerinajului de la Constanța: Patriarhia Română se spală pe mâini și cere guvernului să rezolve problema cu Arhiepiscopul Teodosie. Nici o delimitare față de controversatul ierarh

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, cere guvernului să rezolve problema de la Constanța, unde Arhiepiscopul Teodosie amenință că nu va respecta carantina impusă de autorități și va organiza un pelerinaj pe 30 noiembrie, de Sfântul Andrei.

”Inclusiv în acest caz concret, nu Patriarhia Română, din care Arhiepiscopia Tomisului este parte constitutivă, ci Secretariatul de Stat pentru Culte are obligația onorantă de a se implica în medierea unei situații în care trebuie deplin lămurită atât responsabilitatea Arhiepiscopiei Tomisiului de a respecta măsurile sanitare impuse în contextul carantinei locale, cât și a autorităților care aplică aceste măsuri”, arată Bănescu într-un comunicat de presă.

Comunicatul Patriarhiei Române nu conține nicio delimitare față de îndemnul lui Teodosie de a încălca regulile legale.

Teodosie a sfidat permanent în perioada pandemiei regulile impuse de autorități, dar și regulile interne ale Bisericii Ortodoxe, inclusiv prin repetarea slujbei de Înviere, fără ca Patriarhul Daniel sau Sfântul Sinod să îl sancționeze în vreun fel.

Acum, Teodosie a anunțat că va organiza pelerinajul de Sfântul Andrei, în ciuda avertismentelor poliției și jandarmeriei.

• Citește și:

VIDEO Poliția și Jandarmeria Constanța, despre sfidările ÎPS Teodosie în carantină: Vom fi prezenți în zona Mănăstirii Sfântului Andrei. Nu vom tolera nerespectarea legii/ La pelerinaj pot participa doar persoanele din comuna respectivă

ÎPS Teodosie, scrisoare pentru Orban: Ne veți bate și executa pe toți cei care vom merge la Peștera Sfântului Andrei? Nu subestimați dorința oamenilor de a striga din nou în stradă

Comunicatul integral al purtătorului de cuvânt al Patriarhiei:

Este foarte bine cunoscută poziția publică a Patriarhiei care pledează ferm pentru respectarea cu rigoare a tuturor regulilor sanitare, pentru ordine, echilibru și dialog instituționalizat cu autoritățile, pentru împrietenirea credinței cu rațiunea, pentru discernământ personal și instituțional.
Ceea ce pot adăuga este că, într-o situație cu potențial conflictual ca cea apărută la Tomis, așa cum este firesc să o facă în orice perioadă de criză care suscită discuții și momente tensionate în spațiul de intersectare a cultelor cu statul, organismul care trebuie să se implice ca mediator în inițierea și întreținerea unui dialog instituționalizat între guvern și Cultele religioase este „Secretariatul de Stat pentru Culte”.
Acest organism guvernamental are ca datorie fixată de lege, inclusiv amenajarea acestui necesar și firesc dialog în vederea identificării unor soluții adecvate realității create de o criză și a obținerii predictibilității legate de măsurile ce se impun și trebuie aplicate în ea. Pentru că este o datorie a statului să fie predictibil în relația cu cultele și să protejeze libertatea religioasă de orice posibilă lezare a acesteia sau de suspiciunile ce pot apărea in legătura cu ea.
Inclusiv în acest caz concret, nu Patriarhia Română, din care Arhiepiscopia Tomisului este parte constitutivă, ci „Secretariatul de Stat pentru Culte” are obligația onorantă de a se implica în medierea unei situații în care trebuie deplin lămurită atât responsabilitatea Arhiepiscopiei Tomisiului de a respecta măsurile sanitare impuse în contextul carantinei locale, cât și a autorităților care aplică aceste măsuri. Sunt convins că Biserica/ Ahiepiscopia Tomisului va fi prezentă și deschisă oricând la acest dialog pentru care a pledat constant chiar de la începutul pandemiei.
Statul are mandatul de a garanta libertatea religioasă, nu cultele, nu Biserica, nu Patriarhia. Cultele și credincioșii sunt beneficiarii libertății religioase garantată prin Constituție. Greutatea responsabilității de a proteja pacea socială, oferind condiții și soluții în perioade de criză, se află în primul rând pe umerii statului, care are obligația să motiveze limpede restricțiile și, într-o asemenea situație de dureroasă criză comunitară, să invite cultele religioase la dialog. Acestea, în orice democrație autentică, nu sunt nici anexe ale statului, nici adversare ale acestuia, ci, așa cum bine s-a văzut în contextul crunt al pandemiei, partenerele sale sociale cele mai eficace. Dialogul care trebuie purtat cu reprezentanții cultelor, ai Bisericii, este prin natura și intenția lui firească unul benefic pentru toate părțile implicate în el. Deci pentru sănătatea democratică și socială a întregii noastre societăți. (Foto: Basilica.ro)