“Scenariu apocaliptic.” Ignoră Casa Albă in mod voit deciziile tribunalelor?

Conflictul dintre Casa Albă și judecătorii federali care au blocat mai multe ordine emise de președintele republican s-a intensificat dramatic în ultimele zile, după ce Administrația Trump pare să fi ignorat cu bună știință directiva unui magistrat de a întoarce două zboruri care transportau în afara SUA presupuși membri ai unei bande venezuelene, moment pe care un analist juridic l-a descris drept un “scenariu apocaliptic.” Cum pot judecătorii pedepsi Administrația Trump?

Decizie calculată?

Administrația președintelui Donald Trump a luat decizia calculată de a ignora ordinul unui judecător de a întoarce două zboruri care transportau spre El Salvador sute de presupuși membri ai unor bande venezuelene, au declarat pentru ABC News surse familiare cu situația.

Ordinul verbal al judecătorului-șef al Curții Districtuale din Washington D.C., James Boasberg, a cerut în mod explicit guvernului Trump să întoarcă orice aeronavă care părăsise deja țara, dacă aceasta se afla încă în aer.

“Trebuie să vă informați imediat clienții cu privire la acest lucru – orice avion care transportă aceste persoane și care urmează să decoleze sau este deja în aer trebuie să fie readus în Statele Unite,” a declarat Boasberg în timpul unei audieri desfășuate sâmbătă seara. “Indiferent cum se realizează acest lucru – întoarcerea avionului sau neîmbarcarea nimănui la bord… (Aceasta) este ceva ce trebuie să vă asigurați că se respectă imediat.”

Constatând că deportările ar provoca un prejudiciu ireparabil, Boasberg a interzis Administrației Trump să deporteze “toți non-cetățenii care fac obiectul proclamației AEA” timp de cel puțin 14 zile, impunând un ordin temporar de restricție (temporary restraining order sau TRO).

Pe durata acestei perioade, în timp ce procesul își urmează cursul în instanță, Immigration and Customs Enforcement (ICE) trebuia să păstreze non-cetățenii în custodia sa.

Proclamația AEA menționată de judecătorul din Washington DC se referă la o măsură recentă a Administrației Trump, care a invocat Alien Enemies Act sau AEA (Legea Inamicilor Străini) pentru a justifica deportarea rapidă a unor cetățeni venezueleni suspectați de legături cu organizația criminală Tren de Aragua. Această lege, adoptată inițial în 1798, permite președintelui să ordone arestarea și expulzarea cetățenilor unei națiuni străine considerate ostile, aflați pe teritoriul Statelor Unite, în situații de război sau invazie.

În proclamația emisă pe 15 martie 2025, președintele Trump a declarat că Tren de Aragua, o organizație teroristă străină desemnată, a infiltrat Statele Unite și desfășoară acțiuni ostile, inclusiv trafic de droguri și arme, răpiri și crime. În consecință, toți cetățenii venezueleni cu vârsta de 14 ani sau mai mult, care sunt membri ai acestei organizații și nu au statut legal permanent în SUA, sunt considerați “inamici străini” și sunt supuși arestării și deportării imediate.

Criticii acestei măsuri susțin că invocarea Alien Enemies Act în acest context este nejustificată, deoarece Statele Unite nu se află în stare de război cu Venezuela, iar legea a fost utilizată anterior doar în timpul conflictelor armate majore, precum Războiul din 1812, Primul și Al Doilea Război Mondial. De asemenea, există îngrijorări privind lipsa unui proces echitabil pentru persoanele afectate de această proclamație.

Revenind la ordinul judecătorului Boasberg, surse citate de ABC News au afirmat că avocații de rang înalt și oficialii Administrației Trump au decis că, deoarece zborurile se aflau deja deasupra apelor internaționale, decizia judecătorului nu se aplica. Administrația a susținut că avioanele trebuiau să aterizeze din motive “operaționale” și de “securitate națională,” au declarat surse pentru ABC News.

Zborurile au decolat în timpul audierii.

Sursele au afirmat că Administrația Trump a dorit să ridice aceste avioane în aer și să le treacă deasupra apelor internaționale înainte ca judecătorul să emită o decizie.

Chestionată în legătură cu acest incident, secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat duminică seara că administrația “nu a ‘refuzat să se conformeze’ unui ordin judecătoresc.”

Ea a declarat că ordinul a fost emis după ce presupuşii membri ai bandelor “fuseseră deja îndepărtaţi de pe teritoriul SUA,” susţinând că “ordinul scris (al magistratului) şi acţiunile administraţiei nu sunt în conflict.”

“Instanțele federale nu au, în general, jurisdicție asupra modului în care președintele conduce afacerile externe, asupra autorităților sale în temeiul Alien Enemies Act și asupra puterilor sale fundamentale conferite de Articolul II pentru a îndepărta teroriștii străini de pe teritoriul SUA și a respinge o invazie declarată,” a declarat Leavitt într-un comunicat.

“Un singur judecător dintr-un singur oraş nu poate dirija mişcările unui avion … plin de străini terorişti care au fost expulzaţi fizic de pe teritoriul SUA,” a declarat Leavitt.

De asemenea, tot duminică, Administrația Trump a cerut Curții de Apel din capitala federală să suspende decizia judecătorului Boasberg.

Oficialii administrației susțin că Boasberg nu avea jurisdicție pentru a emite ordinul temporar de restricție (TRO), pe care administrația îl descrie, într-un document depus la instanța de apel, drept “fără precedent.”

“Tribunalul ar trebui să oprească această impunere masivă și neautorizată asupra autorității Executivului de a expulza persoane pe care pârâții le-au identificat drept membri ai TdA, un grup pe care președintele și secretarul de stat l-au considerat o amenințare la adresa securității naționale. Această Curte ar trebui să oprească ingerința fără precedent asupra autorității Executivului de a expulza străini periculoși care reprezintă o amenințare gravă pentru poporul american,” a scris un avocat al Departamentului de Justiție într-o cerere de urgență pentru suspendarea ordinului, referindu-se la pasagerii aflați la bordul avionului, despre care administrația susține că fac parte din temuta Tren de Aragua.

Sâmbătă, Trump a anunțat că a semnat o proclamație prin care declară că banda venezueleană “conduce un război neregulat” împotriva SUA și, prin urmare, îi va deporta pe membrii săi în baza Alien Enemies Act din 1798.

Cererea de suspendare a deciziei a argumentat că acțiunile lui Trump de a invoca Alien Enemies Act “nu sunt supuse controlului judiciar” și că nu exista “nicio bază legală” pentru ca instanța să blocheze implementarea proclamației prezidențiale.

“Dacă acest ordin temporar de restricție este lăsat să rămână în vigoare,” a scris Departamentul de Justiție în documentul depus, “instanțele districtuale ar avea libertatea de a bloca practic orice acțiune urgentă privind securitatea națională, doar pe baza primirii unei plângeri.”

Curtea de Apel a ordonat ca avocații reclamanților în acest caz să depună un răspuns până marți după amiaza.

Aproximativ 240 de presupuşi membri ai bandei venezuelene TdA au fost transferaţi la Terrorism Confinement Center din El Salvador – o mega-închisoare care poate găzdui până la 40.000 de deţinuţi – pentru o perioadă de un an care ar putea fi reînnoită, a declarat președintele Nayib Bukele.

El a postat pe site-ul de socializare X o înregistrare în care se vede cum nişte bărbaţi sunt scoşi cu forţa dintr-un avion în întunericul nopţii, pe fondul unei prezenţe masive de securitate.

“Oopsie… Prea târziu,” a postat Bukele deasupra unui titlu de ziar: “Un judecător federal ordonă ca zborurile de expulzare care transportau presupuşi membri ai bandelor venezuelene să se întoarcă în SUA.”

Bukele a urmat comentariul cu un emoji “Râd atât de tare încât plâng” (laughing-so-hard-I’m-crying).

Declaraţia sa a fost repostată de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, care i-a mulţumit, de asemenea, lui Bukele pentru “asistenţă şi prietenie,” precum și de fiul cel mare al președintelui american, Donald Trump jr. Liderul de la Casa Albă i-a mulțumit și el lui Bukele.

În sfârșit, trebuie spus că deportarea venezuelenilor în El Salvador nu a fost singurul caz în care Administrația Trump pare să fi sfidat decizii judecătorești.

Într-un alt caz care a provocat vâlvă peste ocean, doctorița Rasha Alawieh, un medic la Brown Medicine din Rhode Island, a fost reținută săptămâna trecută pe Aeroportul Logan din Boston la întoarcerea dintr-o călătorie în Liban. În ciuda unui ordin judecătoresc emis vineri care bloca expulzarea sa și a deținerii unui viza H1-B “valabile,” Alawieh a fost forțată să părăsească țara, potrivit Newsweek.

Departamentul de Securitate Internă a precizat ulterior că doctorița a recunoscut că a mers în Liban ca să asiste la funeraliile liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, potrivit CBS News.

Reacții pro și contra

Decizia aparentă a Administrației Trump de a ignora ordinele magistraților în aceste cazuri a provocat reacții imediate peste ocean.

De partea lor, republicanii au susținut acțiunile Casei Albe. Congresmanul Brandon Gill (Texas) a introdus o rezoluție pentru a-l demite pe judecătorul James Boasberg, care a ordonat Administrației Trump să oprească deportările venezuelenilor.

Această mișcare vine în contextul în care președintele Trump însuși a cerut, de asemenea, demiterea lui Boasberg, pe baza argumentului administrației că decizia acestuia de a bloca invocarea Alien Enemies Act pentru a deporta rapid imigranții nu este legală.

Trump l-a atacat pe Boasberg, care a fost numit în funcție de președintele democrat Barack Obama, numindu-l “un Lunatic de Stânga Radical” și un “provocator” într-o postare pe platforma sa Truth Social.

“Acest judecător, ca mulți dintre ‘judecătorii corupți’ în fața cărora sunt forțat să mă prezint, ar trebui să fie IMPEACHED!!!” a scris Trump. “LUPTA ÎMPOTRIVA IMIGRAȚIEI ILEGALE A FOST PROBABIL PRIMUL MOTIV PENTRU ACEASTĂ VICTORIE ISTORICĂ. Eu doar fac ceea ce VOTANȚII mi-au cerut să fac.”

Apelul președintelui a venit în contextul în care, așa cum am scris într-o analiză din februarie, câțiva republicani din Camera Reprezentanților au promis să introducă articole de punere sub acuzare împotriva judecătorilor federali care au blocat acțiunile Administrației Trump, inclusiv cele ale Departamentului pentru Eficiența Guvernamentală (DOGE), susținând astfel apelul miliardarului tech Elon Musk pentru un val de “destituiri judiciare.”

Aceasta după ce mai multe dintre acțiunile luate de Trump s-au confruntat cu provocări legale, iar judecătorii federali – magistrați numiți pentru a interpreta și aplica legea federală, care fac parte din sistemul judiciar federal, fiind numiți de președintele SUA, cu aprobarea Senatului – au oprit cel puțin temporar unele dintre acțiunile președintelui.

În condițiile în care opoziția democrată nu pare să aibă puterea de a organiza o rezistență eficientă în fața tăvălugului de ordine executive emise de Casa Albă, Congresul este divizat și slăbit, iar activismul civic pare insuficient pentru blocarea acțiunilor administrației, judecătorii federali par să fi devenit ultima linie de apărare împotriva deciziilor și acțiunilor luate de Administrația Trump. Ei sunt însă o soluție temporară, iar eforturile lor au toate șansele să fie înfrânte de Curtea Supremă majoritar conservatoare, dacă se va ajunge până acolo.

De partea lor, criticii s-au referit la faptul că, în ultimele săptămâni, Administrația Trump pare să fi început să ignore ordinele judecătorești privind deportările și a început arestările, însoțite de o lipsă de transparență în legătură cu aceste expulzări. Escaladarea bruscă a detențiilor și deportărilor a intensificat dezbaterile privind libertățile civile și procesul legal correct, precum și atitudinea Administrației Trump, potrivit CNN.

Patrick Eddington, expert juridic în securitate naţională şi libertăţi civile la Cato Institute, un grup think tank libertarian, a declarat că, orice ar spune, Casa Albă a “sfidat deschis” judecătorul în cazul venezuelenilor trimiși în El Salvador.

“Acest lucru este dincolo de orice limită şi cu siguranţă fără precedent”, a declarat Eddington, numindu-l cel mai radical test al sistemului american de control şi echilibru de la Războiul Civil.

Casa Albă își reafirmă poziția de a ignora ordinele judecătorului, a precizat CNN într-un material dedicat cazurilor în care Administrația Trump ar fi sfidat deciziile magistraților.

Deportarea migranților venezueleni de către președintele Trump ar fi putut încălca un ordin judecătoresc direct, ceea ce a dus la ceea ce fostul consilier general al FBI, Andrew Weissmann, a numit un posibil “scenariu apocaliptic.”

Weissmann a spus: “Scenariul apocaliptic pentru această țară este ideea că ai ignora pur și simplu un ordin judecătoresc. La acel punct, nu mai există stat de drept în această țară. Ești într-o lege a junglei. Deci, acesta este un lucru la care trebuie să fii atent pentru a vedea dacă asta s-a întâmplat, într-adevăr, aici.”

Organizația Amnesty International USA a reacționat și ea pe X: “Statele Unite încalcă un ordin judecătoresc pentru a accelera eroziunea completă a drepturilor omului pentru venezuelenii care caută siguranță. Acesta este încă un exemplu al Țintirii rasiste, reținerii și deportării venezuelenilor de către Administrația Trump – mulți dintre aceștia nemaifiind chiar supuși unor ordine pentru deportare – pe baza unor acuzații largi de apartenență la bande criminale. SUA continuă alunecarea rasistă către practici autoritare.”

Iar Jeremy Bates, un fost asistent legal în Senat, a declarat pentru Newsweek: “Dacă Trump va fi amendat, atunci Trump va face apel și va invoca imunitatea prezidențială. Acest apel va pune la încercare decizia privind imunitatea din vara trecută. În mare parte, versiunea autoritară a administrației acestei viziuni a executivului unitar se ciocnește cu puterea tradițională a puterii judecătorești federale de a spune care este legea… Trump testează limitele pentru a vedea dacă vor rezista.”

Ce pot face judecătorii?

Cum ar putea însă răspunde judecătorii la decizia puterii executive de a-i sfida? CNN a precizat că oricare decizie a administrației de a sfida instanțele federale ar implica imediat întrebări constituționale profunde despre separarea puterilor la Washington, care au asigurat echilibrul între ramurile guvernamentale timp de secole. Acest lucru se datorează în mare parte faptului că ar testa puterea instanțelor de a aplica hotărâri care ar trebui să fie cuvântul final.

Experții juridici spun că sunt puține opțiuni pentru a forța respectarea hotărârilor instanței. Judecătorii ar putea considera că o agenție sau un oficial o sfidează – dar cam atât.

Răspunsul cel mai probabil al unei instanțe dacă administrația ar sfida decretul acesteia ar fi să considere că agenția care acționează împotriva unui ordin sau hotărâri o sfidează, ceea ce ar permite unui judecător să impună amenzi civile guvernului pentru nerespectarea hotărârii, au declarat experți pentru CNN.

“Așadar, aplici amenzi persoanei relevante, fie că este vorba de secretarul Trezoreriei sau alt oficial, iar amenzile escaladează (pe măsură ce nerespectarea continuă),” a spus Michael Dorf, profesor de drept constituțional la Cornell Law School.

Dar, a adăugat Dorf, problema este că agenția sau oficialul ar putea ignora și amenzile impuse.

“Dacă au fost dispuși să sfideze ordinul inițial, ar putea fi dispuși să ignore și ordinul de sancțiuni,” a spus el.

Alte sancțiuni formale aplicate de o instanță, deși au rădăcini adânci în istorie, vin și cu o serie de probleme potențiale atunci când sunt aplicate ramurii executive, au afirmat specialiștii. De exemplu, dacă un judecător ar decide să urmărească decizia de a sfida curtea la modul penal, acest lucru at trebui să fie inițiat de către Departamentul de Justiție – ceea ce face ca el să fie puțin probabil, având în vedere controlul președintelui republican asupra acestui departament. Serviciul US Marshals, care aplică ordinele instanțelor federale, face parte, de asemenea, din Departamentul de Justiție.

“Judecătorii sunt foarte reticenți în a folosi acest instrument – și poate că pe bună dreptate – pentru că este un instrument foarte sever. Amenințarea de a trimite pe cineva în închisoare este, într-un fel, o ultimă soluție,” a spus Carl Tobias, profesor de drept constituțional la School of Law de la Richmond University.

Judecătorii care au acuzat entitățile guvernamentale sau oficialii de ignorarea curțioi nu sunt o noutate în Statele Unite. În 2021, judecătorul federal Royce Lamberth din Washington DC a constatat că închisoarea orașului i-a sfidat deciziile, dar nu a impus sancțiuni. Judecătorul, numit de fostul președinte Ronald Reagan, a trimis în schimb cazul la Departamentul de Justiție pentru posibile încălcări ale drepturilor civile după ce nu a reușit să asigure tratamentul unui protestatar din Capitoliu care avea nevoie de o intervenție chirurgicală.

De asemenea, există precedente în cazul unor președinți care nu au respectat ordinele instanțelor. Fostul președinte Richard Nixon a sfidat un ordin judecătoresc de a preda înregistrările de la Casa Albă în timpul anchetei Watergate. În cele din urmă, republicanul le-a predat, dar doar după ce Curtea Supremă a hotărât că trebuie să le predea.

David Cole, profesor la Georgetown Law și avocat al Uniunii Americane pentru Drepturile Civile, a prezis că cea mai probabilă pedeapsă pe care un președinte ar putea-o întâmpina pentru sfidarea unui ordin judecătoresc ar fi una politică – nu legală.

“Răspunsul,” a spus Cole, “ar fi (ca alegătorii) să pedepsească Partidul Republican.”

CNN s-a referit în acest context la faptul că opoziția la Administrația Trump ar putea veni chiar de la propriul partid, după ce unii republicani au apărat rolul puterii judiciare federale sau s-au opus ideii că Casa Albă ar putea sfida hotărârile care îngrădesc agenda lui Trump.

Printre aceștia se numără senatorul din Louisiana John Kennedy, un republican din Comitetul Judiciar al Senatului, care a spus luna trecută că susține “legitimitatea puterii judiciare federale” și procesul judiciar.

“Am fost în dezacord cu opinii înainte,” a spus el. “De aceea Dumnezeu a creat instanțele de apel. De aceea Dumnezeu a creat Curtea Supremă a SUA.”

Iar marți, președintele Curții Supreme a SUA a emis o declarație rară și neașteptată ca răspuns la apelul președintelui Trump de a-l pune sub acuzare pe judecătorul Boasberg. (https://www.bbc.com/news/articles/c8j0vwpkwkxo)

“De mai bine de două secole, s-a stabilit că punerea sub acuzare nu este un răspuns adecvat la dezacordurile referitoare la o decizie judecătorească,” a spus John Roberts. El a adăugat că “procesul normal de revizuire în apel există tocmai pentru acest scop.”

Surse: ABC News, NPR, Newsweek, CBS News, The Hill, The Guardian, CNN, BBC, Democracy Forward, whitehouse.gov, Truth Social, X