Scenariu dramatic avansat de o publicație din SUA în cazul în care Trump revine la putere: Va fi sfârșitul democrației liberale / Rolul lui Viktor Orbán

Un alt doilea mandat la Casa Albă pentru Donald Trump ar însemna sfârșitul democrației americane, prognozează revista The Atlantic, care a publicat un scenariu apocaliptic despre cum ar arăta America în cazul în care republicanul s-ar întoarce funcția de președinte al Statelor Unite în urma alegerilor din 2024. Publicația avertizează că, în acest caz, țara „nu va mai fi o democrație liberală” și că realegerea lui Trump în Biroul Oval ar putea duce chiar „la dispariția democrației americane.” Modelul pe care îl urmează MAGA este, crede autorul materialului, inspirat de premierul „iliberal” al Ungariei, Viktor Orbán.

MAGA și Orbán

Într-un material publicat luni în revista apropiată de stânga politică americană, Jonathan Rauch scrie că „de când Senatul Statelor Unite nu a reușit să-l condamne pe Donald Trump pentru rolul său în insurecția din 6 ianuarie și să-l descalifice să candideze din nou la președinție, mulți oameni, inclusiv eu, au avertizat că un al doilea mandat al lui Trump ar putea duce la dispariția democraţiei americane,” iar caracteristici esențiale ale sistemului, inclusiv statul de drept, numărătoarea corectă a voturilor și succesiunea ordonată la putere, „ar fi în pericol.”

Autorul susține că „astăzi, totuși, putem face mai mult decât să speculăm despre cum s-ar desfășura un al doilea mandat al lui Trump, deoarece mișcarea MAGA și-a telegrafiat planurile în detaliu,” dând ca exemplu „îmbrățișarea fățișă a liderilor străini iliberali; comportamentul fară scrupule al aleșilor republicani după alegerile din 2020; planurile elaborate ale aliaților lui Trump, așa cum au fost descoperite de comisia din Camera Reprezentanților ce anchetează din 6 ianuarie, pentru a preveni tranziția pașnică a puterii; și propriile acțiuni ale lui Trump în ultimele săptămâni ale președinției sale și acum ca fost președinte.”

Rauch îl dă ca model de inspirație pe premierul ungar Viktor Orbán, despre care spune că nu este „un tiran brutal,” care nu a condus o lovitură de stat militară sau nu s-a autonumit lider maxim. În schimb, Orbán urmează calea a ceea ce el a numit democrație iliberală.”

Autorul explică în ce constă acest model: „combinând retorica populistă cu mașinăriile politice, el și partidul său, Fidesz, au descompus democrația maghiară din interior prin politizarea reglementărilor mass-media, cumpărând sau falimentând instituții de presă independente, numind judecători care să respecte linia partidului, creând obstacole pentru partidele de opoziție și multe altele.”

Precizând că instituțiile care monitorizează starea democrațiilor au remarcat că indicatorii democratici din Ungaria au scăzut în ultimii ani, autorul notează că „Ungaria nu a trecut de la democrație la dictatură, dar a trecut de la democrație la democracy-ish,” un termen care descrie o țară care nu are o democrație autentică, ci una care doar dă impresia de stat de drept.

În opinia The Atlantic, „mișcarea MAGA (n.red. acesta fiind acronimul platformei Make America Great Again a lui Trump) a studiat cu atenție Orbán și Fidesz.” Autorul dă ca exemple: deplasarea în Ungaria a lui Tucker Carlson, principala personalitate din mass-media conservatoare din SUA, faptul că Conservative Political Action Conference l-a avut ca invitat principal pe Orbán la reuniunea sa din august, în timp ce Trump l-a descris pe premierul de la Budapesta drept „un lider puternic și respectat de toți.”

Scenariul avansat de comentator este acela că Trump va câștiga mandatul de președinte după ce își adjudecă în mod corect Colegiului Electoral. „În acest scenariu, începând cu 20 ianuarie 2025, el și susținătorii săi încep ‘să aducă’ Budapesta pe Potomac în mod treptat,” folosind mai multe tactici „ca să-l imite pe Orbán în contextul american.”

Tacticile folosite

Instalarea de „lingăi” în poziții-cheie. Autorul afirmă că, după recâștigarea Casei Albe, președintele Trump va nominaliza „în mod sistematic și fără rușine loialiști personali, cu sau fără calificări, pentru locuri de muncă confirmate de Senat.” Asistat de oameni ca Johnny McEntee, un consilier la Casa Albă în timpul primului său mandat, și Kash Patel, un angajat al Pentagonului, el îi va numi în posturi-cheie „oficiali dispuși să epureze funcționarii publici conștiincioși, să neutralizeze sau să concedieze inspectorii generali și să ignore sau să răstoarne regulile care nu le convin.”

În acest context, The Atlantic îl dă ca exemplu pe Jeffrey Clark, un avocat puțin cunoscut care a condus divizia de mediu a Departamentului de Justiție și care a complotat în secret cu Trump și Casa Albă după alegerile din 2020 pentru a-l înlocui pe procurorul general în exercițiu și ulterior să folosească puterile Departamentului de Justiție pentru a face presiuni pe oficialii din Georgia și din alte state să întoarcă victoria lui Joe Biden în favoarea candidatului republican.

„Trump are o mulțime de Jeffrey Clark din care să aleagă, iar un Senat controlat de republicani i-ar confirma pe majoritatea sau pe toți,” crede autorul, care afirmă că, chiar dacă Senatul se va opune sau va fi majoritar democrat, Trump va numi pur și simplu oficiali „în exercițiu” pentru a ocoli procesul de confirmare din Senat.

Intimidarea funcționarilor de carieră. În prima zi a celui de-al doilea mandat, prognozează canalistul, „Trump semnează un ordin executiv prin care reintroduce o inovație pe care el o numește angajare federală de tip Schedule F. Această desemnare ar transforma efectiv zeci de mii de funcționari publici care joacă un rol în modelarea politicii în angajați la libera alegere. (Trump) a aprobat Schedule F în luna octombrie a ultimului său an de mandat, dar nu a mai avut timp pentru a o implementa și președintele Biden a revocat-o.”

Potrivit The Atlantic, Schedule F îi oferă lui Trump „o nouă modalitate de a amenința birocrații cu represalii și concedierea dacă aceștia opun rezistență sau îi pun la îndoială” conducerea, rezultatul fiind slăbirea unei „garanții instituționale importantă împotriva cererilor lui Trump de a face totul, de la hărțuirea dușmanilor săi până la modificarea prognozelor meteo.” Aceste lucru ar depăși simplul proces al supravegherii funcționarilor publici de către persoane numite politic, așa cum se întâmplă în mod normal.

Cooptarea forțelor armate. Trump va recurge la îndepărtarea liderilor militari, după ce, susține Rauch, armata a fost „un loc de rezistență în primul său mandat.” În locul acestora, el va promova și instala ofițeri care nu vor ridica nicio obiecție la eforturi precum „trimiterea de trupe pentru a aduna imigranți fără acte sau a intimida protestatarii (sau a-i împușca).” În acest fel, afirmă analistul, „în câțiva ani, armata se va obișnui să acționeze ca instrument politic pentru Casa Albă.”

Supunerea forțelor de ordine. Trump va încerca să-și asigure controlul deplin asupra Departamentului de Justiție (DOJ), un lucru considerat de analist „și mai intimidant pentru oponenții președintelui decât o armată complezentă.”

Printre altele, Trump va instala imediat agenți politici care să conducă DOJ, FBI și agențiile de informații și securitate. „Citând drept precedent investigațiile Departamentului de Justiție al lui Biden cu privire la evenimentele din 6 ianuarie, Casa Albă va orchestra anchete penale împotriva a zeci de inamici politici ai lui Trump, începând cu critici precum Liz Cheney, membra destituită a Camerei Reprezentanților, și avertizori de integritate precum fostul consilier de la Casa Albă Cassidy Hutchinson. Cu sau fără condamnări câștigate, investigațiile și urmăririle pe mai multe direcții vor falimenta financiar și reputațional țintele vizate, amenințând pe oricine se opune Casei Albe.”

Rezultatul este că, după 2025, „forțele de aplicare a legii federale și aparatul de securitate devin sub Trump ceea ce Trump pretinde că sunt sub Biden: executanți politici.”

Transformarea pardonului prezidențial în armă politică. „În primul mandat al lui Trump, oficialii au rezistat la multe dintre cererile sale ilegale și lipsite de etică pentru că se temeau de pericolul legal,” susține analistul, adăugând însă că președintele republican „are o soluție și pentru asta… neîngrădit de politică, el va oferi impunitate celor care-i fac pe plac. Aceștia se pot confrunta în continuare cu riscuri în temeiul legilor din statele americane și din cauza sancțiunilor profesionale, cum ar fi excluderea din barou, dar promisiunile lui Trump de a acorda grațieri – și amenințările sale de a le reține – deschid un spațiu fără precedent pentru abuz și corupție.”

Sfidarea ordinelor judecătorești. The Atlantic crede că aceasta va fi „lovitura finală.” Autorul anticipează un scenariu în care „acțiunile corupte și fără lege ale președintelui vor duce la un val de procese. Membrii Congresului dau în judecată pentru a bloca numirile ilegale, grupurile de interese dau în judecată pentru a anula reglementările corupte, țintele investigațiilor dau în judecată pentru a anula citațiile și așa mai departe.”

În fața acestui val de obstacole legale, Trump va contesta, va obstrucționa, va încurca și politiza” acțiunile în instanță, „realizând un mecanism perpetuu de apeluri și întârzieri, în timp ce instanță după instanță vor emite decizii împotriva lui. În cele din urmă, însă, lucrurile se opresc. El pierde în apel și se confruntă cu ordinul instanței de a opri ceea ce face. În acel moment, (Trump) pur și simplu va ignora hotărările instanțelor.”

The Atlantic afirmă că, în primul mandat al lui Trump, justiția a fost „cel mai puternic bastion al statului de drept. Prestigiul și autoritatea sa au fost de așa natură încât nici măcar un sociopat beligerant nu a îndrăznit să o sfideze.”

Acest lucru însă se va schimba dacă Trump ajunge din nou la Casa Albă în urma alegerilor din 2024, deoarece el nu va mai avea „nicio reținere. Ordinele instanțelor, susține el, sunt mașinații ilegitime ale democraților și ale statului paralel.”

Sfârșitul democrației liberale

„La început, ticăloșia președintelui va părea șocantă. Cu toate acestea, în curând, pe măsură ce republicanii îl apără, publicul se obișnuiește,” mai ales în condițiile în care Curtea Supremă, dominată de conservatori, decide în favoarea sa. „Cu instanțele retrogradate la statut consultativ, statul de drept nu se mai menține. Cu alte cuvinte, America nu mai este o democrație liberală și, în acest moment, nimeni nu poate face mare lucru în privința asta,” afirmă analistul.

În acest scenariu, The Atlantic susține că „președintele nu are de ce să se teamă politic, pentru că nu va mai apărea niciodată pe buletinul de vot. Dacă oficialii amenință că vor demisiona, el îi poate înlocui sau ocoli,” republicanii din Congres „îl vor proteja orice va face,” președintele va obstrucționa orice investigație a legislativului împotriva sa, având deja experiența a două încercări nereușite de a fi pus sub acuzare, FoxNews și alte organe de presă conservatoare vor acționa ca „media de stat,” forțele MAGA vor instala loialiști ca guvernatori, oficiali electorali, procurori districtuali și alte poziții esențiale de stat și locale, „vor inventa modalități creative de a împiedica pe oricine îi provoacă politic,” nu se vor sfii „să încurajeze susținătorii bătăuși să hărțuiască și să amenințe trădătorii.”

După patru ani cu Trump din nou președinte, America va trece linia de la țară „liberă” la „parțial liberă.” Printre altele, acest lucru înseamnă că: „puterile președintelui sunt determinate de ceea ce el poate face ilegal și poate scăpa. Adversarii săi sunt hărțuiți, înfrigurați, demoralizați. El are termen limitat, dar mișcarea MAGA s-a consolidat. Și Trump a demonstrat în Statele Unite ceea ce a demonstrat Orbán în Ungaria: publicul va accepta autoritarismul, cu condiția să fie de tipul unei varietăți târâtoare.”

„Nu ar trebui să ne fie frică să mergem împotriva spiritului epocii și să construim un sistem politic și de stat iliberal,” a declarat Orbán în 2014. Trump și adepții săi plănuiesc în mod deschis să-l imite pe Orbán. Nu putem spune că nu am fost avertizați, concluzionează autorul.”

Din nou președinte?

Așa cum am mai scris pentru G4Media.ro, analiști din media americană și strategi ai Patidului Democrat sunt îngrijorați de un scenariu politic care ar putea să devină realitate la Washington în următorii doi ani: republicanii preiau controlul Senatului după alegerile intermediare din luna noiembrie a acestui an, își consolidează majoritatea peste doi ani, în timp ce Donald Trump va reveni la Casă Albă după scrutinul din 2024. Situația este cu atât mai dificilă cu cât inflația continuă să afecteze americanii, iar rata de favorabilitate a președintelui Joi Biden a atins un minim istoric, șubrezind poziția democraților.

Reamintim că, în toamna acestui an, americanii vor alege toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților, o treime din Senat și 39 de guvernatori, precum și alți oficiali de la nivelul statelor și orașelor.

După doi ani, pe 5 noiembrie 2024, vor fi aleși președintele și vicepreședintele Statelor Unite, urmând de asemenea să fie puse la bătaie toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților și 33 din cele 100 de mandate din Senatul de la Washington, 13 posturi de guvernatori de state și teritorii și alte numeroase poziții oficiale locale și statale.

Așa cum se prezintă lucrurile în acest moment, în ciuda unor succese legislative recente și al unei ușoare ameliorări în sondajele de opinie, democrații riscă să nu mai controleze nici una din cele două camere ale Congresului în urma alegerilor din noiembrie 2022. Cele mai multe dintre sondaje estimează că partidul aflat acum la putere în America va pierde zeci de mandate atât în Camera Reprezentanților, cât și camera superioară a legislativului.

Analiștii de peste ocean afirmă însă că realitățile politice și tendințele de votare din acest moment conturează un scenariu mult mai rău pentru democrați decât pierderea Camerei și, eventual, a Senatului: posibilitatea ca fotoliul de la Casa Albă să fie ocupat din nou de Trump, el urmând să beneficieze nu doar de o majoritate legislativă obedientă, dar și de un Senat impenetrabil la orice încercare democrată de a modifica așa-numita procedură de filibuster după ianuarie 2025. (În ultimii an, democrații au încercat să elimine procedura de filibuster, care permite ca legislația din Senat să fie adoptată cu o majoritate simplă de 51 de voturi din totalul de 100 de senatori. Toate tentativele lor au eșuat).

Trebuie precizat însă că, până în prezent, Trump nu a anunțat în mod oficial că va candida la Casa Albă în 2024, deși a sugerat de mai multe ori această posibilitate. Foarte probabil, un anunț oficial privind înscrierea sa în cursa prezidențială din 2024 va fi făcut după scrutinul intermediar din luna noiembrie a acestui an. Nu este exclus ca republicanul chiar să devanseze data unui anunț oficial, în condițiile în care investigațiile civile și penale care-l vizează (cel puțin patru la număr) par să intre pe ultima sută de metri, iar anchetatorii ar putea să anunțe în curând o posibilă punere sub acuzare.

Surse: The Atlantic