Scenariu electoral de coșmar pentru democrații din SUA: Republicanii câștigă Congresul în acest an, Trump revine la Casa Albă în 2024

Un scenariu îngrijorător

În toamna acestui an, americanii vor alege toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților, o treime din Senat și 39 de guvernatori, precum și alți oficiali de la nivelul statelor și orașelor.

După doi ani, pe 5 noiembrie 2024, vor fi aleși președintele și vicepreședintele Statelor Unite, urmând de asemenea să fie puse la bătaie toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților și 33 din cele 100 de mandate din Senatul de la Washington, 13 posturi de guvernatori de state și teritorii și alte numeroase poziții oficiale locale și statale.

Așa cum se prezintă lucrurile în acest moment și cum indică sondajele de opinie, democrații riscă să nu mai controleze nici una din cele două camere ale Congresului în urma alegerilor din noiembrie 2022. Cele mai multe dintre sondaje estimează că partidul aflat acum la putere în America va pierde zeci de mandate atât în Camera Reprezentanților, cât și camera superioară a legislativului.

Analiștii de peste ocean afirmă însă că realitățile politice și tendințele de votare din acest moment conturează un scenariu mult mai rău pentru democrați decât pierderea Camerei și, eventual, a Senatului:  posibilitatea ca fotoliul de la Casa Albă să fie ocupat din nou de Donald Trump, el urmând să beneficieze nu doar de o majoritate legislativă obedientă, dar și de un Senat impenetrabil la orice încercare democrată de a modifica așa-numita procedură de filibuster după ianuarie 2025. (În ultimii an, democrații au încercat să elimine procedura de filibuster, care permite ca legislația din Senat să fie adoptată cu o majoritate simplă de 51 de voturi din totalul de 100 de senatori. Toate tentativele lor au eșuat).

Trebuie precizat însă că, până în prezent, Trump nu a anunțat în mod oficial că va candida la Casa Albă în 2024, deși a sugerat de mai multe ori această posibilitate. Foarte probabil, un anunț oficial privind înscrierea sa în cursa prezidențială  din 2024va fi făcut după scrutinul intermediar din luna noiembrie a acestui an.

Democrații, în pericol

Analiștii americani afirmă că, în mod normal, este imposibil de anticipat rezultatul final al alegerilor. Dar o privire atentă la statele care vor organiza alegeri pentru Senat în 2024 arată de ce unii democrați, strategi și analiști politici trag un semnal de alarmă.

„Democrații merg ca niște somnambuli într-un dezastru în ceea ce privește Senatul,” a scris Simon Bazelon de la Universitatea Yale.

„Harta din 2024 este mult mai proastă (pentru democrați),” a adăugat Bazelon. „O cursă prezidențială strânsă i-ar putea condamna pe senatorii democrați Jon Tester în Montana, Joe Manchin în Virginia de Vest, Sherrod Brown în Ohio, Bob Casey în Pennsylvania, Tammy Baldwin în Wisconsin, Kyrsten Sinema în Arizona.”

Democrații sunt îngrijorați și din alte motive:

* Curse considerate toss-up, adică extrem de apropiate pentru a avea un câștigător clar, ar putea amenința mandatele senatorilor Debbie Stabenow în Michigan și Jackie Rosen în Nevada. În toate aceste state, promovarea unei platforme liberale hardcore – așa cum vrea o parte importantă din baza democrată – este dificilă.

* Cei mai mulți dintre senatorii Partidului Republican (GOP) care l-au înfruntat pe Trump și s-au opus acțiunilor sale politice nu vor mai fi prezenți în camera superioară după alegeri: senatorii Rob Portman din Ohio și Pat Toomey din Pennsylvania se retrag după mandatul actual, iar fostul senator Jeff Flake (Arizona) a renunțat să mai candideze în 2018, fiind numit între timp de către Biden ambasadorul Americii în Turcia.

* Nu trebuie ignorată nici credința larg răspândită în ambele partide că majoritatea Camerei Reprezentanților va fi pierdută de democrați în 2022 – și menținută, dacă nu extinsă de către republicani, în 2024.

* La toate acestea se adaugă problemele economice și financiare dificile, mai ales inflaţia care a continuat să crească în ritm accelerat în ultimele luni, atingând în martie cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani. Aceasta i-a făcut pe americani să scoată din buzunar mai mulți bani pentru orice, de la produse alimentare, fructe și legume la benzină și chirii, potrivit NewsWeek.

* Un alt motiv de îngrijorare este rata de favorabilitate a lui Biden, care are în prezent al doilea cel mai scăzut rating în ceea ce privește performanța prezidențială dintre toți ocupanții Biroului Oval în ultimii 60 de ani.

Potrivit unui nou sondaj Gallup, nivelul de aprobare a performanței de președinte a lui Biden în al cincilea trimestru al președinției sale – între 20 ianuarie și 19 aprilie – a fost de 41,3%. Singurul președinte de la Dwight Eisenhower cu aprobare mai mică în aceeși perioadă a mandatului a fost Trump.

Rata de favorabilitate al lui Biden a rămas blocată la aproximativ 40% în ultimele șase luni, un semnal negativ pentru Partidul Democrat, a scris Newsweek. Iar relatările că Biden ar căuta să candideze din nou în 2024 nu sunt deloc încurajatoare pentru democrați, cu multe voci vorbind despre faptul că liderul de la Casa Albă „se amăgește singur” că are vreo șansă reală de câștig, potrivit The Hill. Asta în condițiile în care FiveThirtyEight, un agregator al sondajelor de opinie, a indicat vineri că Biden are o rată de dezaprobare de 53% printre americani, doar 42,3% aprobând performanțele sale în fruntea Americii.

Pierderea votului latino

În sfârșit, comentatorii susțin că cel mai îngrijorător indicator pentru democrații ce se vor afla în cursele electorale este acela că avantajul partidului cu alegătorii hispanici s-a micșorat considerabil în ultimele luni. Susținerea votanților latino – votanți tradiționali ai democraților – a început să se piardă încă la alegerile pentru Camera Reprezentanților din 2020, fapt dovedit de rezultatele din sudul Floridei, din Texas și sudul statului New Mexico.

În luna noiembrie a anului trecut, cele două partide își împărțeau în mod aproape egal votul acestei comunități importante. Un sondaj al Wall Street Journal din martie a indicat însă că alegătorii hispanici au spus, cu o majoritate de 9 puncte procentuale, că ar sprijini un candidat republican în detrimentul unui democrat la alegerile din această toamnă pentru Congres.

Potrivit analiștilor, votanții latino se mută spre Partidul Republican după ce democrații au promovat constant programe de ajutor financiar care i-au deranjat pe aceștia (mulți hispanici sunt conservativi sociali), au vorbit despre schimbările climatice (uitând faptul că mulți latino lucrează în locuri de muncă profitabile pe câmpurile petroliere în New Mexico și vestul statului Texas), au încurajat diversitatea (lucru care-i satisface pe progresiștii albi, dar îi îndepărtează pe candidații hispanici moderați) și au insistat cu chestiunea imigrației (în condițiile în care sondajele de opinie arată că imigrația ocupă locul 5 sau 6 printre problemele cele mai importante pentru alegătorii hispanici, economia fiind de obicei principala lor preocupare).

Așa cum au remarcat strategi din ambele partide, pe măsură ce democrații încep să se concentreze mai mult pe problemele culturale albe și progresiste, ei pierd cel mai rapid segment al populației care nu are studii universitare, și anume hispanicii.

Toate acestea constituie motive de îngrijorare pentru Partidul Democrat, descrise recent și de John Anzalone, realizatorul sondajelor de campanie pentru președintele Biden, care a spus unui podcast Politico că acesta este „cel mai prost peisaj politic (pentru democrați) pe care l-am trăit în cei 30 de ani de când sunt consultant politic.”

Soluții

Comentatorii afirmă că există mai multe moduri prin care democrații ar putea recupera cumva avantajul luat în prezent de republicani.

Democrații ar putea nominaliza un candidat la președinție care să câștige decisiv Casa Albă – cu o majoritate clară. Acest lucru îi va ajuta și pe candidații partidului implicați în curse strânse pentrui Cameră și Senat.

O altă soluție ar fi ca Partidul Republican sa nominalizeze un candidat la președinție care nu poate aduna o majoritate confortabilă sau ca formațiunea să arunce în cursă candidați pentru Senat care să nu se poată impune în competițiile cu democrații. Liderul republican al Senatului, Mitch McConnell, a avertizat constant de altfel că, dacă GOP continuă să prezinte candidați extremi (o aluzie la politicienii pro-Trump promovați de aripa dură), partidul va pierde o oportunitate istorică.

Luptele dintre republicani ar putea avantaja și ele democrații. Cea mai recentă s-a derulat săptămâna trecută, după apariția unor înregistrări audio în care liderul republican din Cameră, Kevin McCarthy, a mărturisit că a fost decis să-i ceară demisia lui Trump după insurecția de la 6 ianuarie 2021. Trump a anunțat joi că a fost sunat de McCarthy pe această temă și că lucrurile dintre ei sunt neschimbate, potrivit WSJ.

Concluzia. Democrații au o sarcină dificilă să reducă din avantajul pe care îl au acum republicanii. Ei trebuie să depună eforturi serioase pentru a-i convinge pe alegători că merită să le acorde din nou încrederea în condițiile în care dificultățile economice îi afectează semnificativ pe americani. Misiunea democraților este grea și din cauză că ei sunt nevoiți să apere nu doar majoritățile fragile pe care le au în Camera Reprezentanților și Senat. Partidul Democrat trebuie mai ales să să găsească cele mai eficiente mijloace pentru a stopa revenirea la putere a lui Donald Trump, inamicul său politic numărul 1.

Deocamdată, democrații par că asistă aproape fără reacție la ascensiunea republicanilor în state-cheie și la atacurile continue ale acestora pe teme economice, inflație, creșteri de prețuri etc. Și nu e vorba doar de lipsa de soluții salvatoare. Însăși strategia democraților este lipsită de substanță și coerență. Așa cum a afirmat și David Shor, unul dintre cei mai respectați cercetători de date ai democraților: „Dacă nu vedem mari schimbări structurale în coaliția Partidului Democrat, rezultatul în 2024 ar putea fi următorul: Donald Trump câștigă cu o minoritate de voturi o trifectă Camera Reprezentanților, Senat, Casa Albă, rezistentă la procedura de filibuster.”

Surse: Axios, Wall Street Journal, Politico, The Hill, Business Insider, Newsweek, Gallup, FiveThirtyEight