Scenariul în care Germania intră în război cu Rusia, într-un document secret citat de publicația germană BILD: Conflictul ar escalada în februarie, NATO ar disloca 300.000 de soldați în zona coridorului Suwalki, la frontiera polono-lituaniană

Publicația maghiară index.hu relatează că, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, Rusia consideră deja Germania ca parte a războiului din Ucraina și a sugerat că Berlinul ar trebui să-și facă griji cu privire la consecințele ajutorului direct.

Potrivit unui document secret scurs în mass-media, armata germană se pregătește pentru un conflict armat deschis cu Rusia, mai transmite index.hu care citează publicația germană BILD. Potrivit scenariului, un proces de escaladare între statele membre NATO și Rusia ar începe încă din luna februarie, dar adevărata amenințare nu ar fi aceasta, ci modul în care Kremlinul vede rolul Germaniei în războiul din Ucraina.

Informația referitoare la o confruntare între Germania și Rusia vine în aceeași zi în care ministrul britanic al Apărăriia transmis că Marea Britanie ar trebui să se pregătească pentru războaie care să implice China, Rusia, Coreea de Nord și Iran, care vor izbucni în următorii cinci ani. Detalii, aici. 

Ministrul Grant Shapps a mai spus că lumea a trecut la o fază „prebelică” pe măsură ce conflictele globale se intensifică și a îndemnat aliații din NATO să își mărească cheltuielile pentru apărare pentru a atinge obiectivul alianței de 2% din produsul intern brut.

Înapoi la documentul secret scurs în BILD, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, l-a descris drept „horoscopul anului trecut”.

Ce spune scenariul?

Potrivit documentului, escaladarea războiului ar urma să înceapă în februarie 2024, iar Rusia ar urma să înroleze 200.000 de soldați ruși, cu care să atace din nou Kievul, de data aceasta unul mult mai vulnerabil din cauza sprijinului occidental scăzut. Scenariul presupune că Rusia ar revendica succese importante până în vară și se va orienta spre un Occident descoperit.

De asemenea, în țările baltice, Rusia ar provoca o criză prin atacuri cibernetice și diferite forme de război hibrid, iar tensiunile ar escalada prin activarea minorității vorbitoare de limbă rusă din Letonia, Lituania și Estonia. Ar izbucni astfel ciocniri pe care Rusia le-ar folosi ca pretext pentru mai multe atacuri, iar conflictul se va muta la granița cu Polonia și Lituania. Rusia va desfășura trupe și rachete cu rază medie de acțiune în Kaliningrad (exclavă rusă între Lituania și Polonia, n.red.) și va provoca astfel un atac NATO iminent.

Germania ar urma să disloce 30.000 de oameni

Scopul Kremlinului ar fi să cucerească Coridorul Suwalki, o fâșie de pământ pe care dacă ar captura-o ar închide accesul NATO către Țările Baltice. Conform scenariului din documentul secret citat de BILD, din decembrie 2024 ar avea loc conflicte de frontieră induse artificial și revolte cu mulți morți în zona coridorului Suwalki.

Ca răspuns, va fi convocată o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, unde Kremlinul ar acuza NATO că pregătește un atac asupra Rusiei. Conform scenariului exercițiului, în ianuarie 2025 ar urma să aibă loc o reuniune extraordinară a NATO, la care Polonia și statele baltice ar urma să raporteze despre amenințarea în creștere a Rusiei.

Ca răspuns, Rusia va desfășura trupe suplimentare în Țările Baltice în martie 2025. Potrivit scenariului Bundeswehr (Armata Germaniei), NATO ar urma să intervină pentru a preveni un atac rusesc asupra coridorului Suwalki. Potrivit documentului, comandantul șef al NATO ar ordona dislocarea a 300.000 de soldați în zonă, inclusiv 30.000 de germani.

În 12 ianuarie, SUA au transmis că asistenţa acordată Ucrainei de către americani pentru a contracara invazia rusă a „încetat complet” din cauza lipsei unui acord în Congres pentru a continua sprijinirea autorităţilor de la Kiev.

La Washington continuă totuşi negocierile cu privire la un pachet de ajutor pentru Ucraina care ar putea fi condiţionat de o revizuire a măsurilor de securitate la frontierele SUA, relatau EFE și Reuters.

Viitorul ajutorului american pentru Ucraina se decide în prezent în Congres, unde democraţii controlează Senatul (camera superioară), iar republicanii Camera Reprezentanţilor (camera inferioară).

Preşedintele american Joe Biden, din partea Partidului Democrat, a cerut Congresului să aprobe un ajutor suplimentar de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, însă opoziţia republicană a declarat că va aproba noul pachet de ajutor doar dacă democraţii sunt de acord să implementeze o serie de măsuri la frontiera între SUA şi Mexic.