Schimbare majoră anunțată de secretarul Consiliului Suprem de Securitate de la Chișinău, Dorin Recean: „Republica Moldova nu mai poate miza pe neutralitate și trebuie să înceapă dezvoltarea capacității de apărare”

Republica Moldova nu mai poate miza pe neutralitate și trebuie să purceadă la dezvoltarea capacității de apărare, a declarat secretarul Consiliului Suprem de Securitate, Dorin Recean, în cadrul unei mese rotunde pe tema consolidării rezilienței R. Moldova, în contextul elaborării unei noi Strategii Naționale de Securitate, transmite Radio Chișinău, citat de Rador.

Experții au subliniat și necesitatea reziliențe la nivel regional, în contextul războiului din Ucraina.

Noua strategie de securitate ar urma să fie gata în februarie-martie anul viitor, a anunțat secretarul Consiliului Suprem de Securitate, Dorin Recean. El a declarat că Republica Moldova nu mai poate miza pe instrumente de politică externă, precum neutralitatea, și trebuie să purceadă la dezvoltarea capacității de apărare. Totodată, el a subliniat că statul are nevoie de susținerea cetățenilor în acest demers vital pentru supraviețuirea statului:

„Republica Moldova a demarat acest exercițiu de national security strategy review. Este evidentă această necesitate, deja presantă, mai ales după ce Rusia a declanșat acest război împotriva Ucrainei. Dincolo de riscurile de ordin de securitate, dincolo de lucrurile care deja astăzi sunt evidente că Republica Moldova nu poate miza doar pe instrumente de politică externă, unul dintre ei fiind neutralitatea. Trebuie să purceadă nemijlocit la dezvoltarea capacității de apărare, dar aici e nevoie ca cetățeanul să susțină acest demers pe care guvernarea îl conștientizează, înțelege că este critic pentru supraviețuirea statului, dar neapărat trebuie să aloce resurse”, a spus Dorin Recean.

În conceptul de securitate urmează să se regăsească problemele cele mai sensibile pentru securitatea națională, care sunt separatismul transnistrean, dezinformarea, corupția, a spus directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață.

„Politicile naționale de securitate ar trebui să-și puncteze ca priorități următoarele domenii: relații externe și mediul de securitate în schimbare, consolidarea securității societale, combaterea corupției, asigurarea securității energetice, prevenirea și combaterea agresiunilor hibride, inclusiv partea de dezinformare, soluționarea conflictului transnistrean și consolidarea apărării naționale. Pe fundalul războiului din Ucraina, devine și mai actual subiectul de reziliență în fața influenței factorilor externi, or, noi deja vedem cum anumite amenințări hibride se pot transforma într-un război hibrid sau chiar convențional, din păcate”, a declarat Alexandru Musteață.

În acest context, directorul SIS a spus că este necesară dezvoltarea capacității de reziliență societală, colectivă și chiar regională.

În noua strategie de securitate ar trebui să fie indicate și vulnerabilitățile de apărare a statului, a subliniat generalul Ion Corobceanu.

„Cred că în noua strategie ar trebui să fie indicate și vulnerabilitățile sistemului de apărare a statului, pentru că în vechea strategie a securității naționale acestea nu se regăsesc, dar despre ele s-a discutat inclusiv la nivel politic și trebuie să recunoaștem că ele există, pentru ca ulterior să determinăm căile de soluționare. Acestea ar fi: subfinanțarea sectorului de apărare, numărul redus al forțelor armate și dotarea cu mijloace tehnice învechite, rezervele limitate ale sistemului de mobilizare a forțelor armate și al organizării apărării teritoriale, precum și persistența unor lacune legislative în domeniul securității naționale”, a afirmat Ion Corobceanu.

Principalul pericol la adresa securității R. Moldova este cel identitar, consideră expertul Anatol Țăranu. În același timp, el atrage atenția aspra riscului schimbării puterii la Chișinău și revenirea partidelor proruse la guvernare. În opinia lui Anatol Țăranu, Republica Moldova ar trebui să aibă un concept comun de securitate cu România:

„Dacă se schimbă guvernarea din Republica Moldova această strategie devine inoperantă. Acesta este specificul Republicii Moldova. O soluție cardinală pentru ambele state și pentru România, si pentru Republica Moldova, ar fi elaborarea unei strategii comune, pan-românești de reziliență… Situația ar putea fi cumva redresată și am putea să elaborăm un document mult mai viabil, dacă s-ar lucra asupra unui concept de securitate pan-românească în care se vor regăsi ambele stat… Atât timp cât societatea moldovenească în zona sa etnică majoritară este divizată în două părți: români și moldoveni ne-români, atât timp aici nimic nu va fi, iar orice reziliență va fi una slabă, dacă nu una defectuoasă”, a spus Anatol Țăranu.

Dezbaterea pe subiectul securității este organizată de Institutul de Politici și Reforme Europene în parteneriat cu Centrul Euroatlantic de Reziliență de la București.