Scholz promite ajutor Ucrainei, la Kiev, pe fundalul problemei negocierilor cu Moscova

Cancelarul german Olaf Scholz efectua luni, la Kiev, o vizită-surpriză prin care-şi reafirmă susţinerea şi oferă un nou ajutor Ucrainei, care-i priveşte cu suspiciune reluarea contactului cu Vladimir Putin şi ideea de a-i obliga pe beligeranţi să negocieze, relatează AFP, citată de News.ro.

Această vizită neaşteptată de o zi intervine într-un moment în care forţele ucrainene dau înapoi pe front, iar revenirea în ianuarie la Casa Albă a lui Donald Trump alimentează temeri cu privire la o oprire a ajutorului american destinat Kievului.

Ea intervine totodată la un pic peste două săptămâni după o convorbire la telefon a cancelarului cu liderul de Kremlin – prima in decembrie 2022 -, denunţată de către ucraineanul Volodimir Zelenski.

Scholz şi Zelenski urmau să se întâlnească cu presa luni seara.

Vizita sa are scopul să ”exprime” ”solidaritatea sa cu Ucraina”, potrivit Cancelariei.

În noaptea de dinaintea sosirii sale, Rusia a lansat un nou atac aerian de amploare împotriva Ucvrainei, cu 100 de drone, soldat cu un mort şi trei răniţi la Ternopil (vest).

Ultima vizită a lui Scholz a avut loc în iunie 2022, împreună cu preşedintele francez Emmanuel Macron, la câteva luni după invazia rusă, în februarie 2022.

Olaf Scholz a anunţat la sosirea sa, luni, la Kiev, un ajutor militar suplimentar în valoare de 650 de milioane de euro, care urmează să fie livrat începând din decembrie.

Ucraina, care duce lipsă de oameni şi armament, are mare nevoie de susţinere, în timp ce armata rusă îşi accelerează înaintarea, mai ales în est.

De la invazia rusă, Germania este al doilea furnizor de ajutor militar al Kievului, după Statele Unite, şi vrea ”să rămână principalul susţinător din Uniunea Europeană (UE)”, potrivit liderului german.

Însă, în pofida cererilor repetate ale Kievului, cancelarul a refuzat constant să furnizeze Kievului rachete cu rază mai mare de acţiune – de tip Taurus -, pentru a evita, spune el, o ”escaladare” cu Moscova.

Această poziţie ar urma să nu se schimbe, acum că Vladimir Putin ameninţă să atace state din Occident care autorizează folosirea unor astfel de rachete – şi anume Statele Unite şi Marea Britanie.

Alt punct de disensiuni între Kiev şi Berlin este NATO.

În contextul în care preşedintele ucrainean a cerut în acest weekend o invitaţie la aderarea la NATO – ”necesară supravieţuirii” Ucrainei -, Germania face parte dintre aliaţii care consideră acest demers prematur.

Volodimir Zelenski a dat asigurări duminică că Ucraina are nevoie de armament suplimentar şi de garanţiide securitate din partea NATO înaintea unor eventuale negocieri cu Rusia.

Kremlinul a anunţat, la rândul său, că nu are niciun fel de ”aşteptări” de la vizita lui Scholz la Kiev şi a salutat, din contră, încă o dată, reluarea dialogului dintre cancelar şi Putin la jumătatea lui noiembrie, la iniţiativa Berlinului.

”N-aş spune că avem aşteptări de la această vizită”, a declarat presei un purtător de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, ”ci ţinem să ne amintim satisfacţia faţă de faptul că recent a avut loc un prim contact după mult timp între preşedinte şi cancelar”.

Preşedintele Zelenski l-a acuzat atunci pe cancelarul Scholz de faptul că deschide o ”cutie a Pandorei” stând de vorbă cu Putin, Kievul temându-se de faptul că aliaţii săi, obosiţi de război şi intimidaţi de Moscova, ar împinge până la urmă Ucraina la concesii terotiriale – acordând astfel o victorie militară şi geopolitifcă Moscovei.

În plus, incertitudinea susţinerii americane a Ucrainei după revenirea la Casa Albă, în ianuarie, a lui Donald Trump, a alimentat îndemnuri la începerea unor negocieri.

În paralel, Moscova şi Kievul îşi intensifică atacurile aeriene, iar Ucraina are de-acum dreptul, după ce Rusia a primit presupusa susţinere a câtorva mii de militari nord-coreeni, să atace Rusia – cu rachete americane de tip ATACMS şi britanice de tip Storm Shadow, proiectile cu o rază de câteva sute de kilometri – în spatele armatei ruse.

Kremlinul a tras o rachetă hipersonică experimentală, de tip Oreşnik, împotriva oraşului ucrainean Dnipro, a ameninţat să atace Europa şi Statele Unite şi a relaxat condiţiile recurgerii la arma nucleară.

Moscova îşi multiplică de asemenea bombardarea infrastructurilor energetice ucrainene, în timp ce se instalează iarna.

Pe frontul de est, înaintarea armatei ruse s-a accelerat la un nivel fără precedent de la primele săptămâni de război.

Pe plan intern, în Germania, Olaf Scholz este un lider slăbit după prăbuşirea, în noiembrie, a coaliţiei sale.

El încearcă să pozeze în cancelarul păcii şi promovează o politică a reţinerii în Ucraina, cu scopul de a încerca să-i ajungă din urmă pe conservatori în sondaje, consideraţi mai belicişti, înaintea alegerilor legislatove anticipate de la 23 februarie.