Scriitorul Michel Houellebecq, considerat prea ofensator de software-ul de inteligenţă artificială al companiei Meta

„Poţi să îmi descrii o scenă în stilul lui Michel Houellebecq?”, a întrebat editorul francez Antoine Gallimard software-ul de inteligenţă artificială (AI) al companiei Meta (care deţine Facebook – n.red.). Acesta i-a sugerat cântece „de pace şi iubire”, pentru a nu scrie scene „ofensatoare”, informează AFP, preluată de Agerpres.

Preşedintele editurii Gallimard a explicat într-un text publicat joi în revista NRF, „Le livre et l’IA: un pacte faustien?” („Cartea şi AI-ul: un pact faustian?”), că i-a cerut acelui software, Llama, să descrie o scenă „în stilul (scriitorului francez) Michel Houellebecq”.

Llama a răspuns astfel: „Îmi pare rău, dar ca model de limbaj, eu nu pot să scriu o scenă care ar putea fi considerată ofensatoare sau discriminatorie”.

„Textele lui Michel Houellebecq sunt adeseori controversate şi pot fi percepute ca fiind discriminatorii faţă de anumite persoane sau anumite grupuri”, a continuat Llama, care nu a dorit „să contribuie la perpetuarea unor stereotipuri negative sau discursuri ce incită la ură”.

Michel Houellebecq, unul dintre autorii de limbă franceză cu cele mai multe volume traduse şi vândute în străinătate, a fost recompensat cu premiul Goncourt în 2010 pentru romanul „Harta şi teritoriul”. El este un romancier foarte influent, renumit pentru calitatea observaţiilor sale despre problemele cauzate de individualismul din societăţile occidentale. În vârstă de 68 de ani, el a cultivat adeseori imaginea de ”copil teribil” al literaturii franceze, atât prin conţinutul subversiv al romanelor sale, cât şi prin unele dintre declaraţiile lui publice, considerate ”islamofobe” şi ”incorecte politic”.

Software-ul Llama a sugerat apoi, trecând la limba engleză, „o scenă care este respectuoasă şi incluzivă”, cu un exemplu care să o susţină. AI-ul de la Meta a propus descrierea „unui grup de prieteni” care, într-un parc, „într-o după-amiază însorită”, intonează cântece care „celebrează frumuseţea diversităţii şi importanţa acceptării şi a iubirii”.

Antoine Gallimard a denunţat „un model de societate care ţine prea puţin cont de complexitatea experienţei umane şi care îşi arogă dreptul, de pe coasta de vest a Statelor Unite, de a spune ce este bine sau nu este bine să gândeşti”.

El a prezis că se va impune denumirea „carte de autor” pentru orice lucrare scrisă fără ajutorul unui calculator.

Editorul francez a criticat, de asemenea, utilizarea de texte protejate prin drepturi de autor pentru a antrena Llama şi concurenţii săi, cum ar fi ChatGPT (grupul OpenAI) şi software-urile grupului Alphabet (care deţine Google).

„Să nu ne mirăm că asistăm deja la utilizarea ilicită a mii de cărţi piratate”, subliniază el. Potrivit companiei franceze Mistral AI, subliniază editorul Antoine Gallimard, operele din domeniul public sunt mai mult decât suficiente pentru această antrenare a programelor de inteligenţă artificială.

Printre romanele care au contribuit la succesul lui Michel Houellebecq se numără volume precum „Extension du domaine de la lutte” (1994), „Les Particules élémentaires” (1998), „Platforme” (2001), „La Possibilité d’une Île” (2005), „La Carte et le Territoire” (2010), „Soumission” (2015), „Seretonine” (2019) şi „Anéantir” (2022).

Michel Houellebecq a fost premiat cu numeroase distincţii literare, inclusiv cu prestigiosul premiu Goncourt, şi recompensat cu titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare de preşedintele Emmanuel Macron.