Scrisoare cutremurătoare către parlamentarii care au votat legea recursului compensatoriu:  Vă consider părtaş la această dublă crimă şi sper ca această vină să vă urmărească până la sfârşitul vieţii/ Abrogați legea în cel mai scurt timp

O femeie din Constanța le-a trimis parlamentarilor PSD, ALDE și UDMR care au votat legea recursului compensatoriu o scrisoare în care le solicită să abroge legea în cel mai scurt timp, după ce în luna august și-a pierdut ambii păriți, uciși cu bestialitate de un infractor eliberat înainte de termen în baza legii.

”Vă consider părtaş la această dublă crimă şi sper ca această vină să vă urmărească până la sfârşitul vieţii, aşa cum durerea de a-mi pierde părinţii în cel mai crud mod cu putinţă va fi cu mine pentru totdeauna. Nu există noapte în care să nu mă gândesc la suferința fizică și mentală din ultimele lor minute”, le scrie fiica parinților uciși în scrisoarea adresată parlamentarilor.

Maria Dumitru a declarat pentru G4Media.ro că a trimis scrisoarea în data de 9 octombrie, dar că până la acest moment a primit răspuns de la un singur parlamentar, care i-a transmis că este ”o lege criminală, care trebuie abrogată”.

”Parintii mei, Neculai (86 de ani) si Elena (82 de ani, handicap grad 1) Coşer, au fost ucisi în noaptea din 21 spre 22 august 2019 cu mai multe lovituri de cuţit şi obiecte contondente de catre un individ eliberat mai devreme (la sfarsitul lunii martie) datorita acestei legi. Părinții locuiau în comuna Zorleni, județul Vaslui, unde premierul Viorica Dăncilă a fost de curând în vizită”, a declarat Dumitru pentru G4Media.ro

La sfârșitul lunii august, prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, Sorin Armeanu, a anunțat că autorul celor două crime este un tânăr din aceeaşi localitatea cu victimele, cunoscut cu antecedente penale.

”Principalul suspect este un tânăr de 24 de ani, recidivist, care a acţionat în scop de jaf. Victimele aveau o gospodărie frumoasă, o casă cu zece camere. Individul a acţionat cu scopul de a sustrage bunuri, moment în care a fost surprins de victime. Le-a ucis cu lovituri de cuţit pe amândouă”, a precizat prim-procurorul, citat de Adevărul.

Potrivit sursei citate, soţii Elena şi Neculai Coşeru, cu vârste de 82 şi 86 de ani, erau cunoscuţi ca fiind printre cei mai gospodari oameni din sat, iar situaţia lor materială a fost o ţintă pentru hoţi, care au profitat de vârsta lor înaintată şi imposibilitatea de a se apăra. Cei doi au fost găsiţi fără viaţă de femeia care îi ajuta cu treburile în gospodărie.

Când a ajuns la locuinţa celor doi octogenari, menajera a suferit un şoc: bătrânul de 86 de ani era căzut în curte, înjunghiat, cu multiple leziuni la faţă, iar soţia sa era căzută în holul locuinţei, cu corpul plin de leziuni.

Citește integral scrisoarea Mariei Dumitru, fiica soților Coșeru, adresată parlamentarilor are au votat legea 169/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

”Domnule parlamentar,

Aţi votat în data de 9 mai 2017 DA pentru legea recursului compensatoriu (Lege 169/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal), în baza căreia au fost eliberaţi până acum 21.000 de infractori.

Unul dintre aceştia, eliberat la sfârşitul lunii martie, a intrat în noaptea din 21 spre 22 august 2019 în scop de jaf în curtea şi casa părinţilor mei – Neculai (86 de ani) şi Elena Coşer (82 de ani, handicap grad 1), doi bătrâni fără apărare şi i-a ucis cu sălbăticie, cu mai multe lovituri de cuţit şi obiecte contondente.

Cei care se ocupă de caz spun că nu au mai văzut până acum asemenea violenţă şi agresivitate. Vă invit sa citiţi dosarul, dacă aveţi acelaşi sânge rece ca atunci când aţi votat DA pentru legea recursului compensatoriu, fără să vă gândiţi la consecinţele reale.

Chinul şi durerile prin care au trecut părinţii mei puteau fi schimbate de o secundă. O secundă în care aţi ales altfel. O secundă care le putea salva viaţa.

Dacă această lege nu ar fi intrat în vigoare, ucigaşul s-ar fi aflat şi acum în închisoare, părinţii mei s-ar fi bucurat în continuare de bătrâneţea lor, iar eu şi fratele meu, copiii şi nepoţii noştri i-am fi avut în continuare alături de noi, aşa cum ar fi trebuit să fie cursul normal al vieţii, întrun stat care ar trebui sa ne apere de infractori, nu să îi pună în libertate.

Când aţi votat DA ştiaţi care este numărul celor care vor fi eliberaţi, știați ce fapte au săvârșit, ce caziere au? V-aţi gândit că mulţi dintre ei vor recidiva? V-aţi întrebat ce mesaj le transmiteți, reducându-le pedeapsa ad-hoc, fără nici un fel de verificare în prealabil? V-ați gândit ca ați semnat poate şi pentru sfârșitul părinților sau copiilor dumneavoastră?

De ce trebuie să plătim noi, cetăţenii, pentru lipsa dumneavoastră de interes? Poate că dreptul deţinuţilor trebuie respectat, însă nu cu preţul vieţii tuturor victimelor a căror voce sunt convinsă că o reprezint. Și vă întreb: dreptul la viaţă al părinţilor mei şi al celorlalte victime cine l-a apărat?

Vă consider părtaş la această dublă crimă şi sper ca această vină să vă urmărească până la sfârşitul vieţii, aşa cum durerea de a-mi pierde părinţii în cel mai crud mod cu putinţă va fi cu mine pentru totdeauna. Nu există noapte în care să nu mă gândesc la suferința fizică și mentală din ultimele lor minute.

Nu mai pot schimba cele întâmplate, dar fac un apel la dumneavoastră: dacă mai aveţi măcar o fărâmă de umanitate şi înţelegeţi rolul şi responsabilitatea pe care le aveţi ca parlamentar, şi anume acela de a aproba legi care să ne permită nouă, copiilor şi părinţilor noştri, cetăţenilor acestei ţări, să trăim în siguranţă în România, ABROGAȚI în cel mai scurt timp legea recursului compensatoriu, care a distrus deja nenumărate vieţi.

Cu multă durere şi revoltă in suflet,
Maria Dumitru

Context

Autorii de facto ai punerii în libertate a unor infractori periculoși, precum criminalii și violatorii, sunt parlamentarii PSD, ALDE și UDMR, care au introdus anul trecut o serie de modificări la proiectul de lege privind recursul compensatoriu, astfel încât condamnații la închisoare cu executare să se califice în număr cât mai mare la eliberare.

Recursul compensatoriu a fost, într-adevăr, inițiat de ministrul Justiției din Guvernul Cioloș, Raluca Prună, dar într-o formă care nu ar fi permis eliberări în masă din închisori. Proiectul inițial prevedea ca deținuților să li se scadă câte trei zile pe lună din pedeapsă dacă au stat într-un spațiu de sub trei metri pătrați de persoană. Prevederea fusese preluată de Raluca Prună dintr-o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din octombrie 2016 (Mursic contra Croației), care a stabilit că norma minimă aplicabilă este de trei metri pătrați de suprafață la sol pentru fiecare deținut în celulă colectivă.

Mandatul Guvernului Cioloș s-a încheiat însă înainte ca proiectul legii recursului compensatoriu să fie trimis Parlamentului pentru dezbatere. Primul Guvern PSD instalat după alegerile din 2016, condus de Sorin Grindeanu, a fost cel care a trimis proiectul de act normativ în Parlament, exact în forma elaborată de Raluca Prună.

Măsurile adoptate de PSD, ALDE și UDMR în Parlament care au permis eliberarea în masă a criminalilor, violatorilor și tâlharilor

Proiectul a fost aprobat de Guvernul Grindeanu pe 31 ianuarie 2017, în ședința în care a fost adoptată și OUG 13, și a fost înregistrat în aceeași zi la Senat pentru dezbatere în procedură de urgență.

Pe 13 martie, actul normativ a intrat în dezbaterea Comisiei Juridice a Senatului, condusă la acea vreme de social-democratul Șerban Nicolae. Aici sunt adoptate, la propunerea UDMR, primele măsuri în favoarea infractorilor: redefinirea spațiului necorespunzător prin creșterea suprafeței de la trei la patru metri pătrați per deținut:

”Se consideră executare a pedepsei într-un spațiu necorespunzător cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4 mp / deținut, care se calculează excluzând suprafața grupului sanitar și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerei de deținere la numărul de persoane cazate în camera respectivă, indiferent de dotarea spațiului respectiv” – autori: senatorii UDMR Csazar Karoly Zsolt și Tanczos Barna.

În aceeași zi de 13 martie, încălcând regulamentul Senatului care prevede ca un proiect dezbătut în comisie să aștepte minimum trei zile înainte de a fi supus votului în plen, legea intră în ședința de plen a Senatului și este adoptată. A fost înregistrat un singur vot împotrivă.

Forma finală a legii a fost dată însă în comisia juridică a Camerei Deputaților, condusă atunci de social-democratul Eugen Nicolicea.

Deputații PSD, ALDE și UDMR au formulat și au adoptat o serie de amendamente care au schimbat radical, în favoarea infractorilor, condițiile de eliberare înainte de termen a celor condamnați la închisoare cu executare.

În primul rând, a fost majorat numărul de zile care se consideră executate din pedeapsă pentru condiții necorespunzătoare: de la trei, cât prevedea proiectul Prună, la șase pe lună:

”Pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare (…) se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată” – autori: deputații PSD, ALDE și UDMR din Comisia Juridică

În al doilea rând, au fost redefinite ”condițiile necorespunzătoare” astfel încât nu a mai rămas penitenciar în România care să nu se încadreze la acest capitol. Autorii au fost aceeași deputați PSD, ALDE și UDMR din Comisia Juridică:

Se consideră executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare cazarea în oricare dintre situaț­iile următoare:
a) cazarea într-un spaț­iu mai mic sau egal cu 4mp/deț­inut, care se calculează, excluzând suprafaț­a grupurilor sanitare ­și a spaț­iilor de depozitare a alimentelor, prin împărț­irea suprafeț­ei totale a camerelor de deț­inere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spațiului în cauză.
b) lipsa accesului la activităț­i în aer liber;
c) lipsa accesului la lumina naturala sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilaț­ie;
d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;
e) lipsa posibilităț­ii de a folosi toaleta în privat ș­i de a se respecta normele sanitare de bază precum ­i a cerin­țelor de igienă.
f) existenta infiltra­țiilor, igrasiei ș­i mucegaiului în pere­ții camerelor de deten­ție.

Deputatul UDMR, Marton Arpad, a venit cu câteva amendamente suplimentare, tot în favoarea infractorilor: cei care renunță la o parte din banii cuveniți pentru munca prestată în detenție sunt asimilați celor care prestează muncă neremunerată și, pentru două zile de muncă, câștigă o zi de libertate.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților, în forma propusă de Comisia Juridică, pe 9 mai 2017. S-au înregistrat 175 de voturi ”pentru” (PSD, ALDE, UDMR). Printre cei care au votat actul normativ se numără și 11 deputați de la minoritățile naționale, dar și liberalul Ioan Cupșa. Toți cei 13 deputați ai PMP s-au abținut la vot.

Actul normativ a fost atacat la Curtea Constituțională de PNL și USR, dar sesizarea a fost respinsă.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind recursul compensatoriu pe 14 iulie 2017, fără a solicita reexaminarea actului normativ și fără să-l atace la Curtea Constituțională.

21.049 de persoane au fost eliberate în doar doi ani, începând cu 19 octombrie 2017 și până la 18 septembrie 2019, ceea ce înseamnă că, în medie, 30 de deținuți au ieșit din penitenciare în fiecare zi din ultimele 23 de luni, se arată într-o statistică oficială a Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Dintre aceștia, 6691 de persoane, adică aproape o treime, erau violatori, tâlhari, pedofili sau criminali.
Statistica ANP arată că, în ultimii doi ani, au fost eliberați în baza recursului compensatoriu 2305 criminali, 3049 de tâlhari, 978 violatori și 158 de persoane care au comis fapte de natură sexuală care au implicat minori.

Sursa Foto: Inquam Photos / Autor: Cornel Putan