Scrisoare deschisă semnată de un grup de ONG-uri, redacții și jurnaliști: Mandatele de supraveghere care vizează jurnaliști, periculoase pentru democrație

Mai multe organizații neguvernamentale, redacții și jurnaliști își exprimă consternarea, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului justiției și șefilor de parchete din România,  în legătură cu ușurința cu care procurori ai DNA Iași au solicitat, obținut și pus în aplicare mai multe mandate de supraveghere tehnică care au vizat mai mulți jurnaliști, începând cu 2018.

Mai mulţi jurnalişti au reclmat, luni, că au fost urmăriţi şi supravegheaţi de către DNA Iaşi. Timp de mai multe luni au observat că sunt urmăriţi pe stradă şi au aflat ulterior că le-au fost ascultate telefoanele.

Jurnaliştii Luiza Vasiliu şi Victor Ilie reclamă, luni, că au fost urmăriţi pe stradă de către DNA Iaşi.

Organizațiie neguvernamentale semnatare ale scrisorii deschise atrag atenția că aceste mandate încalcă nu doar drepturile persoanei, ci și un drept profesional al jurnalistului, cel la protecția surselor, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului la libertatea presei.

Redăm mai jos scrisoarea deschisă integral:

”Situația a fost dezvăluită astăzi/luni, 17 martie 2025, de jurnaliștii Victor Ilie și Luiza Vasiliu, care au relatat cum, în 2023, au fost filați de o echipă operativă, timp de mai multe zile, în perioada în care lucrau în redacția RiseProject. De altfel, Victor Ilie a fost fotografiat chiar în fața redacției. Mai mult, telefonul său a fost ascultat timp de două luni de zile. DNA Iași, instituția responsabilă de urmărirea lui Victor Ilie, a continuat supravegherea și cerut extinderea mandatului care l-a vizat pe acesta, chiar și după ce a aflat dincolo de orice dubiu că este jurnalist.

Situația nu este singulară, după cum au dezvăluit Luiza Vasiliu și Victor Ilie în newsletterul lor, Drepturi și Strâmbe, și în publicația BalkanInsight. Cel puțin alți trei jurnaliști au fost vizați în mod repetat de astfel de mandate de supraveghere. Rareș Neamțu și Tudor Leahu de la 7 Iași au avut deschise două astfel de dosare la DNA Iași, încheiate cu clasare, la fel ca dosarul lui Victor Ilie. Într-unul dintre cele aceste dosare a fost vizat un al treilea jurnalist din redacție, Andrei Viliche.

În toate cazurile expuse mai sus, mandatele s-au bazat pe plângeri formulate de subiecții anchetelor jurnalistice. Aceste plângeri nu pot constitui ca atare temei pentru practici de supraveghere împotriva jurnaliştilor. Astfel, deși înțelegem obligația organelor de aplicare a legii de a investiga posibile infracțiuni, având în vedere circumstanțele acestor cazuri și documentele din dosarele de urmărire penală la care au avut acces jurnaliștii, considerăm că supravegherea prelungită a acestora și acțiunile de filaj care i-au vizat reprezintă acțiuni abuzive ale procurorilor, desfășurate cu complicitatea sau pasivitatea judecătorilor de drepturi și libertăți.

Mandatele de supraveghere care vizează jurnaliști nu reprezintă doar o simplă încălcare a dreptului la viață privată a unei persoane, ci reprezintă încălcarea unui drept profesional, cel la protecția surselor jurnalistice. Acesta este parte din dreptul la libertatea presei și este garantat de legislația națională, de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și, mai nou, de Regulamentul UE privind Libertatea Mass-Mediei 2024/1083 (EMFA).

Tocmai pentru că supravegherea jurnaliștilor reprezintă o încălcare a dreptului la libertatea presei, considerăm că mandatele legale pentru astfel de acțiuni trebuie sa fie bazate pe un motiv imperativ de interes public și să fie proporționale, dar și supuse unui scrutin legal foarte strict și trebuie să fie extrem de bine fundamentate.

Aceste încălcări dezvăluite astăzi sunt doar ultimele dintr-o lungă listă de abuzuri împotriva jurnaliștilor, care sunt de natură să afecteze bunul mers al societății, prin intimidarea jurnaliștilor care încearcă să aducă în fața publicului a faptelor și datelor de interes public. De la lipsa de acțiune și chiar vulnerabilizarea Emiliei Șercan, la perchezițiile și audierile DIICOT sau la solicitarea de a dezvălui surse, justiția română a întreprins în ultimii ani o serie de acțiuni periculoase pentru un stat democratic.

Solicităm Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului General și Direcției Naționale Anticorupție să analizeze de urgență modul în care sunt deschise dosare care vizează jurnaliști și să dea un semnal atât la nivel intern, cât și public, că nu sunt tolerate dosare și acțiuni abuzive care îi vizează pe aceștia. De asemenea, solicităm acestor instituții să propună, împreună cu specialiști sau cu organizațiile care se ocupă de protecția jurnaliștilor, ghiduri care să îi sprijine pe magistrați în abordarea cazurilor care implică jurnaliști pentru a evita eventuale abuzuri, mai ales în contextul garanțiilor aduse de noul Regulament UE privind Libertatea Mass-Mediei 2024/1083 (EMFA).

ActiveWatch

Centrul pentru Jurnalism Independent

International Press Institute (IPI)

Osservatorio Balcani Caucaso Transeuropa (OBCT)

Context . ro

Centrul FILIA

Emilia Șercan – jurnalistă

Centrul de Investigații Media

Redacția Scena9

Redacția Școala9

Mona Dîrțu – jurnalistă

Buletin de București

Panorama . ro

Redacția Hotnews

Redacția Snoop

Redacția PressOne

Diana Oncioiu – jurnalistă
Redacția Recorder

Misreport

Investigatoria

Mihaela Steliana Munteanu – jurnalistă

Magda Grădinaru – jurnalistă, Spotmedia/Rock FM

Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București
Fundația Friends For Friends

FONSS – Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale

Centrul pentru Inovare Publică

Miliția Spirituală

Asociația Respiro Human Rights Research Centre

ApTI – Asociația pentru Tehnologie și Internet

Teodora Munteanu – jurnalistă

Redacția Ziarul de Iași

Silviu Istrate, creator conținut

Redacția Radio HIT Iași

Mediawise Society

Raluca Radu, profesor și cercetător de media

Centrul de Resurse Juridice

Redacția Info Sud-Est

Redacția Special Arad

Anca Spânu – jurnalistă, Viaţa liberă Galaţi

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică