Se îndreaptă Bosnia către una dintre cele mai grave crize de după război?

Analiză AFP preluată de Rador:

La treizeci de ani de la sfârşitul războiului, Bosnia pare să fie în pragul unei noi crize, alimentate de ameninţările secesioniste ale lui Milorad Dodik, liderul sârbilor bosniaci, căutat de justiţie. Acestea sunt rădăcinile unei posibile conflagrații.

La Dayton, în 1995, negocierile de pace care au pus capăt unui conflict sângeros au remodelat țara. Comunitatea sârbă (ortodoxă), nevoită să accepte independența Bosniei, a obținut în schimb o mare autonomie peste 49% din teritoriu: Republica Srpska. În cealaltă jumătate a țării, bosniacii (musulmanii) și croații (catolicii) coexistă cât pot de bine.

Dar nicio comunitate nu vede viitorul țării în același mod: croații (15,4% din populație) doresc mai multă autonomie, sârbii (30,8%) luptă pentru a și-o păstra pe a lor, iar bosniacii (50,1%) doresc un stat central mai puternic.

Bosnia a trecut astfel din criză în criză, până la ultima, care a izbucnit în jurul unui subiect eminamente sensibil: proprietatea de stat.

Este vorba despre o mie de bunuri imobiliare, râuri, păduri, terenuri, clădiri civile și militare… plantate, construite sau instalate pe teritoriul Bosniei.

Pentru bosniaci, singurul lor proprietar ar trebui să fie statul, pentru sârbi, ele ar trebui să aparțină entităților. În lipsa unui compromis, subiectul este „înghețat” din 2005. Ajuns în Bosnia în august 2021 în calitate de Înalt Reprezentant al Uniunii Internaționale pentru Afaceri Externe, un înalt funcționar desemnat de comunitatea internațională să pună în aplicare acordul de pace, fostul ministru german Christian Schmidt și-a propus să pună capăt acestei incertitudini instituționale și juridice care descurajează investițiile.

Pentru el, „numai statul Bosnia și Herțegovina poate dispune de proprietatea statului și poate reglementa distribuția acesteia între diferitele niveluri de putere”.

Pentru președintele Republicii Srpska, Milorad Dodik, „problema proprietății este linia roșie”. Pentru el, fără bunuri, RS nu ar fi altceva decât o „cochilie goală”.

El îl acuză pe Christian Schmidt și puterile occidentale că vor să priveze entitatea sârbă de „bunurile sale” pentru a o „slăbi”.

La inițiativa sa, Parlamentul entității sârbe a adoptat în decembrie 2022 o lege a proprietății imobiliare, care prevede că proprietatea de stat situată în RS aparține instituțiilor acesteia și companiilor publice care o folosesc.

Legislația a fost suspendată în februarie 2023 de Christian Schmidt, care avea puteri discreționare, și apoi de Curtea Constituțională a țării.

Ca răspuns, Parlamentul RS a adoptat două noi legi în iunie 2023 care stipulează că hotărârile Curții Constituționale și deciziile Înaltului Reprezentant nu mai sunt aplicate în entitatea sârbă.

O amenințare ignorată de Milorad Dodik, care totuși a promulgat legile suspendate. Prin urmare, el a fost acuzat în august 2023 pentru nerespectarea deciziilor Înaltului Reprezentant.

Procesul a fost deschis în februarie 2024. Dodik, care a denunțat un „proces politic”, a fost găsit vinovat pe 26 februarie 2025 și condamnat la un an de închisoare și o interdicție de șase ani de a ocupa funcții publice.

El a respins imediat verdictul pronunțat în primă instanță și a spus că nu mai intenționează să se prezinte în fața curţii din Sarajevo.

Drept răspuns, Parlamentul RS a luat noi măsuri care se învecinează cu secesiunea, interzicând justiției și poliției centrale a țării să opereze pe teritoriul entității.

Domnul Dodik a promulgat aceste legi la începutul lunii martie și a anunțat în treacăt o nouă Constituție pentru RS, o armată pentru entitate, o forță de poliție de frontieră, o posibilă confederație cu Serbia…

Prin urmare, Parchetul de Stat a deschis o nouă anchetă privind atacurile la adresa ordinii constituționale, vizându-i, pe lângă dl Dodik, pe premierul Radovan Viskovic și pe președintele Parlamentului, Nenad Stendavic.

Dar cei trei lideri au refuzat citarea procurorilor pentru a fi audiați la Saraievo, iar instanțele au emis un mandat național de arestare pe 18 martie. Totuşi, arestarea lor este considerată riscantă de autorități.

Între timp, Milorad Dodik își pune în scenă viața la Banja Luka, capitala entității sârbe. Îl vedem suflând în cele 66 de lumânări pe 12 martie, sărbătorind un botez, luând cina organizată în cinstea Zilei Internaționale a Femeii… Apoi, pe 24 martie, a plecat din Bosnia în Serbia, înainte de a pleca în Israel, călătorie din care a publicat numeroase fotografii.

Curtea de Stat a reacționat și a emis un mandat internațional de arestare împotriva lui pe 27 martie, cerând Interpolului să emită un „aviz roșu”, care nu fusese încă publicată la 1 aprilie. Între timp, Milorad Dodik a aterizat la Moscova de unde a trimis un mesaj video luni seară.

„Obiectivul politic al lui Milorad Dodik este de a crea (…) o stare de anarhie juridică (…) care ar putea face Bosnia fără sens ca stat”, rezumă Veldin Kadic, profesor la Facultatea de Științe Politice din Sarajevo. „Pariul este mare” și este „o cale fără întoarcere”: „Ori Dodik, ori Bosnia-Herțegovina”.

Traducerea Rador: Rodezia Costea