Se mai dezice cineva?
Mulți comentatori, Vlad Zografi recent într-un text frumos, se plîng de lipsa onorabilității în spațiul românesc. Corect. Dar cum se construiește onorabilitatea, că nu se poate cumpăra de undeva, e ca și cum ai vrea să aduci soarele în casă cu sacul, ca în povestea lui Creangă. Onorabilitatea se construiește încet, prin gesturi publice. Să vă dau un exemplu.
Orice om care are o legătură cu Alina Mungiu, cu fundațiile și ong-urile ei, cu orice, azi ar trebui să-și dea demisia public. Nu o poți face să tacă, nici nu trebuie să aspiri la așa o cenzură, trebuie doar să te delimitezi. Ce scrie ea azi este o abjecție fără margini, ceva ce nici în cele mai scîrboase coșmaruri nu mi-aș putea imagina. Propune nici mai mult, nici mai puțin decît un fel de război civil în interiorul diasporei.
De o parte ăștia fini, care nu-și cumpără mașini la mîna a doua și nu-și pun mesaje obscene pe ele ca să se fălească prin România și care vorbesc de la egal la egal cu străinul (ca ea, se înțelege), de cealaltă parte, mahalagiii, căpșunarii, needucabilii. Ea pretinde că e atît de fină, exact ca prințesa cu bobul de mazăre, încît nici nu înțelege sensul lui MUIEPSD.
Ok. Trăiesc de aproape 9 ani în Spania. Știu cîte ceva despre românii care te fac să-ți fie un pic jenă că împarți același pașaport cu ei. Există și nu mă voi apuca să-i laud acum, doar pentru se întîmplă să fie anti-PSD. Nici nu-mi voi pune pe mașina personală (care nu e Audi, din păcate) mesajul din șapte litere. Nu mă dau fată din popor pentru că știu bine cine sînt și s-ar auzi falsetul. Nu voi invita la mine acasă nici un cocalar ca să mă dau democrată. DAR… în exasperarea față de mafioții teroriști care au pus mîna pe România SÎNTEM ÎMPREUNĂ!
Singurii de care mă dezic sînt pseudo-intelectualii, țoapele absolute de tip Alina Mungiu, pudibonzii useliști, barbugiii culturii, fake-urile, sub-diagnosticații care tulbură și amestecă și strică tot ce ating doar ca să-și protejeze boala personală.
Se mai dezice cineva?
Dacă nu, să nu ne mai plîngem că nu există onorabilitate.
Nota redacției: Luminița Marcu este profesor asociat, lector de limbă, literatură și civilizație românești la Facultatea de Filologie, Universitatea din Salamanca, Spania. Între 2010 și 2014 a fost director adjunct al Institutului Cultural Român din Madrid
(Text preluat de pe Facebook cu acordul autorului)
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
32 comentarii