Secetele regulate ar putea deveni „noua normalitate” a Mediteranei, din cauza schimbărilor climatice / Aproximativ 17% din teritoriul UE se confruntă în prezent cu condiții de secetă severă

Temperaturile ridicate și precipitațiile scăzute au lăsat părți din Marea Mediterană în stare critică.
La începutul acestei luni, Catalonia a declarat o situație de urgență din cauza secetei. În condițiile în care nivelul rezervoarelor a scăzut până la 16% din capacitate și nu a plouat în unele zone timp de trei ani, autoritățile au introdus restricții privind cantitatea de apă pe care o pot folosi rezidenții.

Dar Spania nu este singura țară care suferă din cauza rezervelor scăzute de apă din sudul Europei.
Potrivit ultimei actualizări a Observatorului european al secetei, aproximativ 17% din teritoriul UE se confruntă în prezent cu condiții de secetă severă. Puțin peste 1% se află la cel mai înalt nivel de avertizare, transmite Euronews.

„Dacă ne uităm la condițiile actuale, pe baza celor mai recente date disponibile până la sfârșitul lunii ianuarie, observăm că multe zone din regiunea mediteraneană se află deja în stare de avertizare sau de alertă de secetă”, a declarat Andrea Toreti, coordonator al Observatorului european și mondial Copernicus pentru secetă.

„Am văzut în ultimii trei ani o serie de fenomene recurente de secetă care au afectat aceste zone.”

O combinație de secetă și valuri de căldură a declanșat cel mai mare impact în regiune în ultimii ani.

Ce zone mai sunt afectate puternic de secetă?

Săptămâna trecută, Sicilia – inclusă în acest procent de 1% – a anunțat o „stare de dezastru natural” din cauza nivelului scăzut al apei din rezervoare. Oficialii au declarat că ianuarie a fost a cincea lună consecutivă în care s-au înregistrat precipitații mai mici decât media perioadei.

În total, insula s-a confruntat cu aproape opt luni de „ariditate aproape totală”, potrivit Observatorului ANBI privind resursele de apă, a doua jumătate a anului 2023 fiind cea mai secetoasă din ultimii 100 de ani.

Deși săptămâna trecută au căzut ploi în mari părți ale Italiei, refăcând rezervele pentru mulți, acestea nu au fost suficiente pentru a remedia deficitul din Sicilia. Și, subliniază ANBI, ploile abundente pe un teren deja uscat accelerează eroziunea, crescând riscul de deșertificare.

Mai la nord, pe o altă insulă italiană, Sardinia are, de asemenea, probleme, unele rezervoare sunt la mai puțin de 50% din capacitate.

În ianuarie, imaginile din satelit ale Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE au arătat clar o scădere semnificativă a nivelului lacului Alto del Flumendosa, care alimentează cu apă dulce o mare parte din estul Sardiniei.

În mai multe subregiuni din centrul insulei, autoritățile locale au interzis, la 12 ianuarie, utilizarea apei pentru irigații. De asemenea, fermierii au tras un semnal de alarmă cu privire la situația de urgență în ceea ce privește apa care se pregătește în restul Sardiniei.

Și Africa de Nord suferă din cauza acestei secete recurente. Marocul se confruntă pentru al șaselea an consecutiv cu probleme de aprovizionare cu apă. Precipitațiile sunt cu 70% mai mici decât într-un an mediu, potrivit datelor furnizate de autoritățile naționale din domeniul apei și agriculturii.

#ImageOfTheDay

According to the latest @CopernicusEMS Global Drought Observatory Report, #Morocco 🇲🇦 is affected by a severe #drought

⬇️The area around #Casablanca has lost its typical green colour, as evidenced when comparing #Sentinel2 images of February 2023🟩& 2024🟫 pic.twitter.com/uETXAnYxuQ

— Copernicus EU (@CopernicusEU) February 20, 2024

Există speranță pentru mai multe ploi în Europa?

În regiunile care se confruntă în prezent cu seceta, previziunile sezoniere indică temperaturi mai ridicate decât de obicei în lunile următoare. Chiar dacă se înregistrează niveluri normale de precipitații, temperaturile anormale ar putea face ca situația din Marea Mediterană să devină și mai critică.

„Nu a existat, în unele dintre aceste zone, o recuperare completă după aceste fenomene extreme. Iar acum, bineînțeles, vedem din nou lipsa precipitațiilor, dar și temperaturi mai ridicate decât de obicei”, explică Toreti.

Un alt factor care trebuie luat în considerare este topirea zăpezii. În lipsa unor temperaturi suficient de scăzute pentru ca zăpada să cadă și să rămână pe loc, topirea obișnuită de primăvară nu va reface rezervele de apă.

Toreti spune că datele pe care le avem acum arată că condițiile sunt chiar mai rele decât în 2022 – un an record în ceea ce privește suprafața afectată și nivelul scăzut al apei din topirea zăpezii.

În afară de apa disponibilă pentru ca oamenii să o bea sau să irige culturile, acest lucru pune probleme și pentru generarea de hidroenergie, care depinde de disponibilitatea apei.

Schimbările climatice agravează seceta din Europa?

Toreti spune că ceea ce se întâmplă „face parte din evoluția schimbărilor climatice datorate emisiilor umane de gaze cu efect de seră”.

„Pentru că, în esență, ceea ce se întâmplă este că Europa se confruntă cu o schimbare a regimurilor de precipitații.”

Iarna este perioada în care aceste regiuni au, de obicei, șansa de a se reface sau de a echilibra lipsa de apă din sezoanele mai calde și de a se pregăti pentru vară.

„În zilele noastre, acest tip de echilibru a fost modificat.”

Deși nu poate fi atribuit în mod direct schimbărilor climatice fără studii mai amănunțite, el spune că este în concordanță cu ceea ce arată proiecțiile privind condițiile climatice viitoare în Mediterana.

„Dacă nu luăm măsuri mai bune la nivel global chiar acum, Europa se va confrunta cu un risc mult mai mare legat de secetă. Ne vom confrunta cu valuri de căldură, dar și cu precipitații abundente.”

„Se preconizează că toate aceste fenomene extreme vor apărea mai frecvent, dar și că vor fi mai intense. Iar seceta recurentă este ceva ce ar putea deveni noua normalitate deja la jumătatea secolului, dacă nu acționăm acum.”

 

 

Material publicat în cadrul proiectului „Dreptul la mediu curat, pentru un viitor durabil. Creșterea implicării cetățenilor în atingerea țintelor climatice ale UE (Green rights for a sustainable future: Enhancing citizens’ involvement in EU’s climate ambitions – „Green-Rights”), susținut de Agenția Executivă pentru Educație și Cultură (EACEA) cu atribuții delegate de Comisia Europeană.

Detalii despre proiect, AICI.

—-

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt însă ale autorilor și nu le reflectă în mod necesar pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.