Secretar de stat în ministerul comunicațiilor: Acoperirea 5G se regăseşte în zece centre urbane, inclusiv în Bucureşti, cinci oraşe şi patru zone rurale / România nu este în urmă

Licitaţia pentru 5G este mult aşteptată în România, cu un impact considerabil pentru bugetul de stat, iar utilizarea şi transpunerea corectă a acestei noi tehnologii este imperativă, a declarat, marţi, într-o videoconferinţă de specialitate, Dragoş Preda, secretar de stat pentru Comunicaţii în Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC), transmite Agerpres. Licitația 5G în România a fost amânată pe fondul disputelor internaționale privind accesul Huawei la dezvoltarea acestor rețele în țările UE, pe fondul presiunii Statelor Unite care au solicitat excluderea gigantului chinez pe care îl acuză de spionaj.

„Utilizarea şi transpunerea corectă a acestei noi tehnologii este imperativă şi pentru statul român. Avem nevoie de interoperabilitate, de o agendă comună la nivel european pentru transpunerea justă a acestor noi tehnologii, ţinând cont de toate aspectele de neutralitate tehnologică, de securitate cibernetică şi pe zona de etică în achiziţia acestor noi tehnologii. Licitaţia pentru 5G este mult aşteptată în România, cu un impact considerabil pentru bugetul de stat. Principalii operatori intervin pe piaţă, an de an, cu investiţii undeva la 100 de milioane de euro, pe fiecare operator. Chiar dacă licitaţia pentru atribuirea licenţelor de 5G nu a fost încă organizată, România a fost printre primele trei state europene care au lansat servicii comerciale 5G, în iunie 2019. Astfel, în prezent, acoperirea 5G se regăseşte în zece centre urbane, inclusiv în Bucureşti, cinci oraşe şi patru zone rurale. Operatorii prezenţi pe piaţa din România au făcut aceste lansări ale serviciilor 5G utilizând spectrul pe care îl deţin în prezent. România nu este în urmă”, a afirmat oficialul.

Acesta a adăugat că tehnologia 5G va crea un întreg ecosistem, în care se va putea vorbi despre Smart Cities, Smart Home sau Smart Metering.

„Cea de-a cincea generaţie de comunicaţii mobile permite un schimb de date între dispozitive, relee şi servere mult mai strâns. Acest lucru ar trebui să facă posibilă conectarea şi comunicarea unui număr cât mai mare de dispozitive. Vorbim de 1 milion de dispozitive pe o rază de 1 km pătrat. 5G reprezintă internetul lucrurilor şi noua generaţie de interconectare, de conectivitate, care va permite de fapt transpunerea a ceea ce vorbim din ce în ce mai mult în vieţile noastre cu privire la digitalizare. 5G va crea un întreg ecosistem, nu vor mai fi lucruri disociate. Vorbim de Smart Cities, Smart Home sau Smart Metering, legat de infrastructurile critice, pentru a gândi lucrurile mult mai integrat. La nivel mondial, componentele pentru reţelele de 5G sunt fabricate doar de o mână de companii: două companii europene – Nokia şi Ericsson, o companie sud-coreeană – Samsung, şi companii chineze – Huawei şi ZTE. Lucrurile acestea trebuie făcute în deplină securitate şi siguranţă”, a susţinut Preda.

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a anunţat, în data de 2 martie 2020, că, până la sfârşitul trimestrului III al acestui an, şi-a propus să definitiveze documentaţia de licitaţie pentru frecvenţele 5G, iar organizarea procedurii de selecţie pentru acordarea drepturilor de utilizare a spectrului radio disponibil în benzile de frecvenţe de 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz, 3400-3600 MHz (5G) pentru furnizarea de reţele publice şi servicii de comunicaţii electronice de bandă largă este programată pentru ultimul trimestru din 2020.

Pe data de 29 ianuarie 2020, Comisia Europeană a aprobat setul comun de instrumente cuprinzând măsuri de atenuare convenite de statele membre pentru a răspunde riscurilor de securitate legate de introducerea tehnologiei 5G, a cincea generaţie de reţele mobile.

În concluziile privind setul de instrumente, statele membre au convenit să consolideze cerinţele de securitate, să evalueze profilurile de risc ale furnizorilor, să aplice restricţii pertinente pentru furnizorii consideraţi a prezenta un risc ridicat, inclusiv să aplice excluderile necesare în ceea ce priveşte activele considerate a fi critice şi sensibile (cum ar fi funcţiile centrale de reţea) şi să pună în practică strategii care să asigure diversificarea vânzătorilor.

Forul european a lansat, totodată, acţiuni relevante în sfera sa de competenţă şi a făcut apel ca măsurile-cheie să fie puse în aplicare până la 30 aprilie 2020. În plus, Comisia a invitat statele membre să elaboreze, până la 30 iunie 2020, un raport comun privind punerea în aplicare punctuală, pe fiecare ţară, a acelor măsuri.

Estimările oficiale arată că tehnologia 5G urmează să genereze, la nivel mondial, venituri de 225 de miliarde de euro, în 2025.

Specialişti din domeniul IT discută, marţi, despre tehnologia de generaţia a cincea, în cadrul videoconferinţei cu tema „5G: România Digitală”, eveniment organizat de Financial Intelligence.