Secretar de stat, Ministerul Mediului: Necalificarea Braşovului la titlul de Capitală verde europeană e o lecţie că nu mai poţi păcăli spunând pe Instagram că eşti verde

Necalificarea Braşovului la titlul de Capitală verde europeană este o lecţie că „nu mai poţi păcăli spunând pe Instagram că eşti verde” atunci când încă mai ai probleme în ce priveşte mediul, iar semnarea unor pacturi în care îţi asumi ţinte ambiţioase nu este suficientă fără acţiune, susţine secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Sorin Banciu, care a participat, marţi, la Forumul Oraşelor Verzi de la Braşov, relatează Agerpres.

În contextul aderării Braşovului la Pactul Alianţei Oraşelor Verzi, Banciu a spus că, „dincolo de ţinte ambiţioase anunţate public, este nevoie şi de acţiune”, iar primarii care anunţă astfel de ambiţii ar trebui să prezinte mai întâi datele concrete de la care pornesc, pentru a putea fi monitorizaţi de cetăţeni.

„Se poartă foarte mult semnarea unor astfel de pacturi la genul acesta de evenimente. Însă, dincolo de pacturi şi ţinte ambiţioase pe care le lansăm public, trebuie să vedem acţiune, trebuie să vedem ţinte măsurabile. Am învăţat o lecţie: Braşovul nu s-a calificat ca şi Capitală verde europeană pentru că, din cele 12 criterii, mai sunt unele la care are probleme. Or, acolo (la Comisia Europeană – n.r.) trebuie să te duci să spui: am atâtea emisii, le reduc aşa, reduc poluarea din trafic, reduc numărul de maşini cu ardere internă, găsesc soluţii, de încălzire şi răcire a apartamentelor, mai prietenoase cu mediul. Aceste lucruri se măsoară şi nu mai putem păcăli şi spune pe Instagram că suntem verzi, trebuie să avem soluţii, şi aici încă mai este de lucru. (…) Am căutat să văd şi eu cifrele. Dincolo de atingerea neutralităţii climatice pentru Braşov în 2050 (…), trebuie să ne raportăm la nişte date. Am lucrat la strategia pentru reducerea efectelor gazelor de seră pentru România şi a fost complicat să găsim anumite date credibile, pe care să le comunicăm CE, să spunem: emisiile din agricultură, din deşeuri, din transporturi, din energie sunt astea, le reducem până în 2050, dar nu am văzut genul acesta de date. Nu sunt publice şi ar trebui să fie, pentru că ar trebui văzute de cetăţeni, deoarece orice primar care îşi asumă astfel de ţinte ar trebui să poată fi monitorizat. (…) Dacă nu, riscăm ca toate aceste ambiţii (privind atingerea neutralităţii climatice – n.r.) să nu mai fie credibile”, a afirmat Sorin Banciu.

Vorbind despre evenimentul de la Braşov, secretarul de stat în Ministerul Mediului a menţionat nevoia de decizii concrete care să urmeze dezbaterile.

„Susţinem asemenea dezbateri, însă, dincolo de discuţii şi de schimburi de experienţă, e nevoie de decizii concrete, de implicarea cetăţenilor în găsirea unor soluţii care sunt aplicabile unui oraş ca Braşovul, pentru că nu tot ce se aplică în alte oraşe este aplicabil şi Braşovului”, a spus Sorin Banciu.

În ce priveşte punctele negre ale Braşovului în ce priveşte condiţiile de mediu, el a menţionat managementul deşeurilor, traficul şi încălzirea clădirilor.

„Avem nevoie de date, să înţelegem cum se încălzesc braşovenii, cât de izolate sunt clădirile – publice şi private – să avem un plan prin care să mergem de la încălzirea cu carburanţi fosili la un sistem centralizat care să fie eficient, mai ieftin şi mai uşor de utilizat de către cetăţeni. Degeaba ne asumăm neutralitate climatică dacă noi nu ştim care sunt emisiile din zeci, sute de mii de centrale termice de apartament sau din încălzirea cu lemn, pe care încă o mai folosesc unii braşoveni”, a adăugat el.

Primarul Braşovului, Allen Coliban, care a semnat documentul prin care, alături de alţi primari (trei de municipii, unul al unui oraş şi doi de sectoare ale Capitalei), a aderat la Pactul Alianţei Oraşelor Verzi, a explicat că forma iniţială a acestuia, semnată de oraşele din vestul ţării, „se completează cu ambiţiile” fiecărui nou semnatar.

„Braşovul are deja foarte clar formulate aceste ambiţii, inclusiv prin candidatura la Capitala verde europeană. (…) Este nevoie ca la nivel politic să existe leadership şi în domeniul sustenabilităţii, ca oraşele noastre să conducă această cursă a tranziţiei către oraşe prietenoase cu mediul şi cetăţenii lor şi totodată să luptăm împreună împotriva ştirilor false şi a manipulării. Vedem că există foarte multă dezinformare pe anumite canale, este foarte important să avem o voce comună, independentă de spectrul politic, să fie precum apa curată şi aerul curat”, a punctat Allen Coliban.

Conform acestuia, candidatura la titlul de Capitală verde europeană s-a bazat pe o serie de date, pe care ar urma să le facă publice după ce CE îi va transmite Raportul de evaluare. Totodată, Coliban a spus că Braşovul „va continua pe acest drum până când va obţine titlul”, menţionând că singurul oraş care a reuşit această performanţă din prima încercare a fost Grenoble.

„Avem două ambiţii: independenţa energetică şi faptul că suntem foarte aproape de a avea transport sută la sută electric. Pe de altă parte, avem problemele istorice pe care trebuie să le rezolvăm, fie că vorbim despre gropile de deşeuri care trebuie închise conform şi trebuie transformate în zone verzi, fie că vorbim de calitatea aerului – care deja arată o îmbunătăţire în parametrii măsuraţi, dar niciodată nu este suficient, fie că vorbim despre mirosuri – o problemă care nu are o rezolvare într-un interval scurt de timp. Împreună cu cetăţenii trebuie să facem presiune pentru a rezolva aceste lucruri”, a subliniat edilul braşovean.

Pactul Alianţei Oraşelor Verzi, „un angajament puternic” al oraşelor semnatare de a colabora pentru a facilita tranziţia la neutralitate climatică, a mai fost semnat la Braşov de primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, şi primarul oraşului Darabani, Mihai Alin Gârbaci. El a fost iniţiat de primarii Timişoarei, Reşiţei, Lugojului şi Aradului.