Secția pentru investigarea magistraților se apără în scandalul OUG 7: ”Procurorii secţiei menţionează că nu acţionează pe modelul „Justiţiei televizate”

Secția pentru investigarea magistraților (SIIJ), criticată dur în ultima perioadă pentru dosarele deschise Laurei Codruța Kovesi și lui Frans Timmermans, dar și din cauza tentativelor de a prelua de la DNA dosarul Tel Drum în care e vizat Liviu Dragnea, respinge acuzațiile printr-un comunicat de presă.

Secția condusă de procurorul Gheorghe Stan denunță acuzațiile drept ”lipsite de fundament” și susține că este obligată de lege să încerce preluarea dosarelor de la DNA.

Comunicatul complet:

Având în vedere informaţiile lipsite de fundament lansate şi repetate în spaţiul public, cu privire la înfiinţarea şi activitatea desfăşurată până în prezent de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, procurorii acestei secţii fac următoarele precizări:

Această structură de parchet a fost înfiinţată prin Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 207/2018. Constituţionalitatea dispoziţiilor, vizând organizarea şi funcţionarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a fost confirmată prin Decizia nr. 33/2018 a Curţii Constituţionale. Prevederea recrutării şi numirii procurorilor este, de asemenea, prevăzută prin lege, rolul şi atribuţiile CSM, ca garant al independenţei justiţiei, fiind expres stabilite în acesta procedură.

Prin urmare, procurorii numiţi la această secţie îşi desfăşoară activitatea în temeiul legii, cu respectarea acesteia şi a dispoziţiilor regulamentare, în limitele competenţei atribuite de către legiuitor. Statutul de magistrat, specific unui stat de drept, nu le permite să acţioneze în sensul blocării aplicării actului normativ prin care Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a fost creată sau al lipsirii acestuia de efecte ori al refuzului respectării deciziei instanţei constituţionale, întrucât principiul legalităţii consacră subordonarea procurorilor faţă de lege şi se prezintă ca axul dominant al activităţii magistraţilor.

în acelaşi context, procurorii secţiei menţionează că nu acţionează pe modelul „Justiţiei televizate”, amplu criticat în ultimii ani, întrucât au existat cazuri în care, din interiorul sistemului judiciar s-a acceptat şi încurajat, în contradicţie cu dispoziţiile legale, mutarea urmăririi penale din biroul procurorului în spaţiul public. Pe de altă parte, atitudinea unor persoane suspecte, care înţeleg să îşi facă apărările mai degrabă în spaţiul public decât în dosar, nu le poate fi imputată procurorilor.

Procurorii Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie exprimă, o dată în plus, necesitatea respectării principiilor unui proces echitabil incluzând şi prezumţia de nevinovăţie.

Susţinerile cu titlu general, potrivit cărora, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este „politizată” sau „instrument politic” nu fac decât să nesocotească dispoziţiile legale de înfiinţare şi organizare a acestei structuri de parchet, să nege şi să arunce în derizoriu rolul Plenului CSM, atât ca garant al independenţei justiţiei, cât şi din perspectiva rolului activ avut în numirea procurorului şef secţie şi recrutarea procurorilor pe funcţii de execuţie.

Subliniem şi faptul că, afirmaţiile referitoare la insistenţa preluării de la DNA a unor dosare mediatizate pentru a fi soluţionate de secţie, cu încălcarea competenţei şi în favoarea unor oameni politici, cât şi afirmaţiile referitoare la faptul că, prin această atitudine, s-a declanşat un conflict pozitiv de competenţă cu această structură specializată de parchet, constituie susţineri fără fundament, făcute cu rea-credinţă, în încercarea repetată de discreditare a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie şi a procurorilor acesteia.

Conţinutul adreselor trimise la DNA s-a făcut în conformitate cu prevederile speciale ale Legii 304/2004, normele de competenţă fiind de strictă aplicare şi neechivoce; în acelaşi timp lipsa unor ordonanţe în respectivele dosare care, potrivit legii, sunt singurele acte proceduralele ce pot să constate un conflict pozitiv de competenţă, dovedesc încă o dată faptul că opinia publică este indusă în eroare, cu privire la probitatea profesională a procurorilor şi la activitatea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, acreditându-se ideea că activitatea acesteia este subordonată politic.

Orice mijloc de probă inclusiv un alt dosar penal, poate fi considerat necesar de către procurorul de caz pentru soluţionarea unui dosar de urmărire penală şi poate fi ataşat, fără ca acest demers să afecteze derularea cercetărilor în dosarul ataşat. Orice altă interpretare este tendenţioasă, fără suport şi de natură a afecta bunul mers al anchetei penale.

Pe de altă parte, orice sesizare care îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de lege, adresată unei unităţi de parchet trebuie înregistrată şi concretizată într-un dosar şi numai în urma unor cercetări se poate pronunţa o soluţie în respectiva cauză.

Per a contrario, neînregistrarea unei sesizări care atrage competenţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, poate constitui o abatere disciplinară şi o încălcare a normelor legale. Procurorii Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie îşi exprimă dezacordul ferm faţă de orice încercare de transformare a activităţii acestora în subiect de luptă politică.

Foto: Sediul SIIJ