G4Media.ro

Secția pentru procurori a CSM apără reputația procurorilor care au protestat după…

Foto: Sediul CSM / InquamPhotos

Secția pentru procurori a CSM apără reputația procurorilor care au protestat după OUG 7 după ce Eugen Nicolicea i-a acuzat de comiterea de infracțiuni

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a admis marți cererea de apărare a reputaţiei profesionale a procurorilor participanţi la protestele declanşate ca urmare a emiterii O.U.G. nr.7/2019, cerere formulată de Asociaţia profesională a procurorilor „Iniţiativa pentru justiţie”.

Asociația citată a formulat la acel moment cerere de apărare a reputației după ce presa pro-guvernamentală i-a criticat dur pe procurorii care au participat la protestele tăcute ale magistraților, iar deputatul PSD Eugen Nicolicea a declarat că magistrații care protestează comit infracțiuni (Sursa).

Asociația „Inițiativa pentru Justiție” este fondată de procurorii Sorin Marian Lia și Bogdan Pîrlog.

Imediat după ce guvernul Dăncilă a adoptat OUG 7, în luna februarie, mai multe asociații de magistrați au avut poziții critice atât prin comunicate de presă, cât și prin organizarea de proteste tăcute în fața instanțelor și parchetelor. Ulterior, OUG 7 a fost amendată printr-o altă ordonanță de urgență.

Ce critici aduceau la acel moment Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție:

  • Legiferarea, criticabilă de la prima vedere pentru nesocotirea gravă și nescuzabilă a principiilor constituționale [art.1 alin.(5) și ale art.1 alin.(3) din Constituție], a tehnicii legislative și a previzibilității legii, poate pune în pericol insurmontabil statul de drept și independența magistraturii din România. Mai mult, posibilitatea executivului de a guverna prin ordonanțe de urgență trebuie să fie justificată de existența unor situații excepționale, care impun adoptarea unor reglementări urgente, în caz contrar putându-se vorbi despre o imixtiune nepermisă în competența legislativă a Parlamentului, încălcându-se principiul separației puterilor în stat. Prin Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, Curtea Constituțională a României a statuat că urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare.
  • De asemenea, ordonanța de urgență nu poate contracara o lege adoptată de Parlament și, a contrario, nici măcar o propunere legislativă respinsă de Parlament. Totodată, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a reținut în Avizul adoptat la cea de-a 93-a Sesiune Plenară (Veneția, 14-15 decembrie 2012) faptul că „folosirea atât de frecventă a ordonanțelor de urgență este un motiv de îngrijorare”, iar „utilizarea aproape constant a ordonanțelor de urgență ale Guvernului nu reprezintă cea mai adecvată metodă” pentru adoptarea fără întârziere a unor reglementări.
  • Utilizarea ordonanțelor de urgență pentru a corela dispoziții din legi votate în cursul anului 2018, fără dezbateri parlamentare autentice, fără a ține seama de punctul de vedere exprimat de peste 90% din adunările generale ale instanțelor judecătorești și ale parchetelor de pe lângă acestea, ignorând total avizele emise de Comisia de la Veneția, rapoartele GRECO și ale Comisiei Europene, împreună cu inconsecventa abordare a principiului separării carierelor, clamat cu obstinație de legiuitor fix până astăzi, dovedește, fără îndoială, dezastrul în fața căruia se găsește justiția română, expusă unor experimente fără sfârșit, derulate fără analize sau studii de impact.
  • Presupusa necesitate a rezolvării situației delegărilor în funcțiile de conducere ale PICCJ, DNA, DIICOT și SIIJ, deși nu exista vreo problemă evidentă legată de modalitatea de delegare, se transformă într-o interdicție perpetuă a oricărui fel de delegare, rezultatul acestui text fiind că oricare dintre aceste structuri de parchet poate rămâne fără procuror general sau procuror-șef, vacantarea funcției putând fi generată de deces, boală sau demisie, caz în care procedura de numire nu ar putea fi finalizată de pe o zi pe alta.
  • Asistăm la revoluționarea modului de organizare a Ministerului Public și a principiului constituțional de ierarhie în cadrul parchetelor, prin schimbarea accepțiunii noțiunii de procuror ierarhic superior, doar cu privire la o anumită unitate de parchet (contestată la unison de magistrați, Consiliul Europei și Uniunea Europeană), acum devenită independentă chiar de Ministerul Public, într-un demers vădit neconstituțional. Nu în ultimul rând, se creează peste noapte instituția judecătorului de tip nou, care, spre deosebire de cel autentic, poate oricând concura la funcții de conducere în parchet, numai pentru simplul fapt că, undeva în cursul carierei sale, a îndeplinit o anumită perioadă și funcția de procuror, și sunt anihilate competențe de esență ale secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
  • Toate aceste modificări vor conduce, neîndoielnic, la apariția unor blocaje instituționale, afectând capacitatea Ministerului Public de a-și exercita atribuțiile constituționale de reprezentare a intereselor generale ale societății, apărare a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

3 comentarii

  1. Din câte ştiu eu, domnul Bogdan Pîrlog este procuror militar. Ştiam că militarii nu au dreptul la protest. Sau nu e valabil şi pentru procurorii militari?

  2. Mai procurori HYPERIMBUIBATI , ce reputatie sa aparati , in primul rand ar trebui sa aveti asa ceva , voi aparati ceva ce nu exista , decat poate in creierele voastre .

    • Ce „reputație” să aibă adina florea, gheorghe stan, deliorga și celelalte slugi ale mafiei PSD-ALDE?