Secţiile de votare s-au deschis; peste 18.000.000 de alegători sunt aşteptaţi sâmbătă şi duminică la urne

Secţiile de votare s-au deschis sâmbătă, la ora 7,00, peste 18.000.000 de alegători fiind aşteptaţi la urne, până la ora 21,00, la referendumul pentru revizuirea Constituţiei în sensul redefinirii familiei ca fiind căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, anunță Agerpres.

Românii sunt chemaţi să răspundă cu ‘Da’ sau ‘Nu’ la întrebarea: „Sunteţi de acord cu Legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?”.

Potrivit Legii 3/2000, pentru ca referendumul naţional să fie valabil, este necesară o prezenţă la urne a cel puţin 30% dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente. Referendumul va fi validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.

Prima raportare a prezenţei la vot este programată la ora 11,30 pentru datele colectate până la ora 10,00.

Secţiile de vot se vor închide sâmbătă, la ora 21,00, iar procesul electoral va continua duminică, începând cu ora 7,00.

Autoritatea Electorală Permanentă a scos românii cu domiciliul declarat în străinătate din numărul de persoane care va fi luat în calcul la stabilirea pragului electoral de 30% pentru validarea referendumului, după cum rezultă din modificările legislative din 2013 și din interpretarea acestora de către AEP, au declarat pentru G4Media.ro surse din instituție. În ultimele comunicate de presă de săptămâna aceasta, Autoritatea Electorală Permanentă a furnizat două date în ceea ce priveşte numărul persoanelor cu drept de vot (detalii aici).

Expert Forum și-a arătat îngrijorarea cu privire la anumite reglementări și practici legate de Legea 3/2000, precum și ale OUG 86/2018 referitoare la frauda la referendum și întocmirea proceselor verbale privind consemnarea rezultatelor, se arată într-un comunicat al organizației. Astfel, potrivit unei modificări, numărul participanților la referendum poate fi mai mare sau egal cu suma voturilor valabil exprimate (DA, NU, nule). În vechea reglementare, numărul participanților trebuia să fie egal cu numărul de voturi valabil exprimate. Nu e clar de ce s-ar înregistra cineva fără să voteze și există suspiciunea că o astfel de modificare în lege ar putea ajuta la asigurarea numărului de participanți pentru ca referendumul să fie valid (30% din numărul persoanelor cu drept de vot) – detalii aici.

Agenția France Presse a publicat două analize în zilele premergătoare referendumului, una despre ”atmosfera nocivă” din România și cealaltă despre divizarea Europei între Este și Vest în privinţa drepturilor pentru cuplurile de acelaşi sex (detalii aici).

Unde şi cum pot vota românii 

Au dreptul de a participa la referendum toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepţia debililor sau a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale. Cetăţenii români care împlinesc vârsta de 18 ani pe 7 octombrie au dreptul să îşi exprime voinţa prin vot doar în această zi, potrivit unei hotărâri BEC.

Cetăţenii care, în ziua referendumului, se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală pot să îşi exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secţie de votare, urmând a fi înscris într-o listă suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei, pe baza actului de identitate.

Actele de identitate pe baza cărora alegătorii pot vota la referendum sunt: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare; paşaportul simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.

* Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor a Municipiului Bucureşti va asigura în zilele de 6 şi 7 octombrie un program de lucru prelungit pentru eliberarea actelor de identitate expirate, pierdute, furate sau deteriorate, informează PMB.

Programul de lucru cu publicul va fi extins, în zilele de sâmbătă, 6 octombrie, între orele 07,00 şi 21,00, (inclusiv pentru depunerea documentelor în vederea eliberării actelor de identitate) şi duminică, 7 octombrie, între orele 7,00 şi 21,00, (7,00 – 16,00 – pentru depunerea documentelor în vederea eliberării actelor de identitate).

Contravaloarea producerii şi eliberării cărţii de identitate este de 7 lei şi se achită la ghişeele birourilor de evidenţă a persoanelor sector 1- 6, precum şi prin SMS apelând numărul scurt 7530 pentru Sectorul 5. Dacă nu pot fi prezentate anumite documente – certificate de stare civilă, dovezi cu privire la domiciliu, etc., se va elibera carte de identitate provizorie, caz în care se vor depune şi trei fotografii 3/4 cm şi taxa de 1 leu, achitată în acelaşi mod ca şi în cazul cărţilor de identitate.

Desfăşurarea procesului votării 

Accesul participanţilor la referendum în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare participant va prezenta biroului electoral al secţiei de votare actul de identitate. Biroul electoral, după verificarea înscrierii în lista electorală sau după înscrierea în lista electorală suplimentară, va înmâna participantului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea „Votat”.

Participantul la referendum îşi va exprima voinţa în mod individual, într-o cabină închisă, aplicând ştampila „Votat” numai în unul dintre cele două pătrate ale buletinului de vot, corespunzător opţiunii sale.

După ce a votat, participantul la referendum va îndoi buletinul de vot, astfel ca pagina albă, care poartă ştampila de control, să rămână în afară, după care îl va introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui, care va aplica pe cartea de alegător ştampila de control a secţiei de votare.

Preşedintele poate să ia măsuri ca staţionarea celui care votează în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Suspendarea nu poate depăşi o oră şi va fi anunţată prin afişare pe uşa localului de vot. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăşi două ore. În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi toate lucrările biroului electoral vor rămâne sub pază permanentă.

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot în afara celei care votează este interzisă. Participantul la referendum, care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, în scopul de a-l ajuta.

Persoanele netransportabile din cauză de boală sau de invaliditate pot solicita urna mobilă 

* Cererile persoanelor netransportabile din cauză de boală sau de invaliditate, care nu se află în instituţii sanitare sau de ocrotire socială şi care doresc să voteze prin intermediul urnei speciale, se depun la biroul electoral al celei mai apropiate secţii de votare, însoţite de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate ori de invaliditate.

Cererile în acest caz pot fi depuse de orice persoană, în orice zi a votării, cu suficient timp înaintea încheierii procesului electoral şi trebuie datate şi semnate olograf.

În ziua votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare se va asigura că echipa formată din doi membri ai biroului electoral se va deplasa la alegătorul netrasportabil cu următoarele materiale: urna specială, care este sigilată prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare; buletinele de vot, pe care a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare; o ştampilă cu menţiunea „Votat”; o tuşieră; cel puţin un pix de culoare albastră; extrasul din listele electorale care conţine datele de identificare ale persoanelor netransportabile care vor vota prin intermediul urnei speciale.

Echipa formată din cei doi membri ai biroului electoral al secţiei de votare, însoţită de pază, se deplasează numai la adresele unde s-a solicitat urna specială şi are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru asigurarea secretului votului.

* Alegătorii care, la data scrutinului, sunt internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale biroului electoral al celei mai apropiate secţii de votare.

Dacă mai mult de 200 de persoane internate solicită exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale, cererile pot fi depuse, cel mai târziu până la ora 21,00 în data de 6 octombrie, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află unitatea respectivă, stabilite prin hotărâre a biroului electoral de circumscripţie judeţeană sau a biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, după caz, pe raza căreia se află imobilul unde acestea sunt internate.

Urna mobilă – folosită şi în cazul deţinuţilor 

* Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale votează prin intermediul urnei speciale.

Cererile de votare se fac în scris de persoanele deţinute şi se depun la directorii penitenciarelor sau ai locurilor de deţinere.

Directorul penitenciarului sau al locului de deţinere asigură depunerea cererilor întocmite la biroul electoral al secţiei de votare în a cărei rază teritorială se află penitenciarul sau locul de deţinere respectiv.

Dacă mai mult de 200 de persoane aflate în detenţie solicită exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale, cererile pot fi depuse, cel mai târziu până la ora 21,00 în data de 6 octombrie, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află penitenciarul, stabilite prin hotărâre a biroului electoral de circumscripţie pe raza căruia se află penitenciarul.

În ziua votării, directorul penitenciarului sau al locului de deţinere, după caz, permite accesul echipei biroului electoral al secţiei de votare care se deplasează cu urna specială şi cu o ştampilă cu menţiunea „Votat”, buletine de vot, extrasul din listele electorale şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea, în spaţiul anume amenajat în acest scop, care trebuie să beneficieze de dotări minime pentru asigurarea secretului votului.

Deţinuţii pot vota numai în baza unui act sau document de identitate valabil. În acest sens, directorul penitenciarului sau al locului de detenţie, după caz, îi eliberează temporar, numai pentru exercitarea dreptului de vot, actul sau documentul de identitate valabil aflat în dosarul individual.

* Persoanele asupra cărora s-a luat măsura arestului la domiciliu votează prin intermediul urnei speciale, în condiţiile în care formulează o cerere în acest sens către biroul electoral al secţiei de votare în a cărei rază teritorială se află imobilul.

Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare vor dispune măsurile necesare, astfel încât la ora încheierii votării, respectiv ora 21,00, urna specială să se afle în sediul biroului electoral al secţiei de votare.

* Peste 14.600 de deţinuţi au formulat cereri pentru a-şi exercita dreptul de a vota la referendumul pentru revizuirea Constituţiei, potrivit Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).

„La data de 5.10.2018 în unităţile penitenciare se aflau 21.375 de persoane private de libertate, dintre acestea 18.608 au fost identificate cu drept de vot la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei. Dintre acestea din urmă, 14.678 au formulat cereri pentru a-şi exercita acest drept”, arată sursa citată.

Măsuri de siguranţă după prima zi a votării 

După încheierea primei zile a votării, preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare vor trebui să întocmească un proces-verbal, în cel puţin două exemplare. Un exemplar al procesului-verbal se afişează la intrarea în sediul secţiei de votare, iar un altul se păstrează de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, urmând ca la încheierea celei de-a doua zile a votării să îl predea biroului electoral de circumscripţie sau oficiului electoral, după caz.

La plecarea din localul de vot, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie să sigileze toate căile de intrare (uşi şi ferestre) în localul de vot cu benzi de hârtie, pe care a aplicat în prealabil ştampila de control (înainte de a sigila uşile şi ferestrele, aplică ştampila de control pe benzile de hârtie şi apoi lasă ştampila de control în localul de vot, fără a pleca cu aceasta), pe care apoi le semnează.

În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de persoanele acreditate de Autoritatea Electorală Permanentă, reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente, membrii birourilor electorale de circumscripţie, ai oficiilor electorale şi ai Biroului Electoral Central şi de personalul de pază, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru a-şi exercita dreptul electoral.

Informări BEC privind prezenţa la urne 

Orele la care informaţiile privind prezenţa la vot vor fi disponibile şi date publicităţii în cele două zile prin afişare pe site-ul BEC sunt 11,30, 14,30, 17,30, 20,30 şi 22,30.

Prima raportare a prezenţei la vot este programată la ora 11,30 pentru datele colectate până la ora 10,00. Următoarele informări vor fi la 14,30 – pentru ora 13,00; la 17,30 – pentru ora 16,00; la 20,30 – pentru ora 19,00; la 22,30 – pentru ora 21,00.

Colectarea datelor privind prezenţa populaţiei la vot se realizează pe baza mesajelor text SMS transmise numai prin intermediul telefoanelor mobile puse la dispoziţie de către STS către sistemul informatic de preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare.

Curtea Constituţională – ultimul cuvânt în validarea referendumului 

Rezultatele centralizate la nivel naţional de către Biroul Electoral Central, cuprinzând numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare răspuns de pe buletinul de vot şi numărul voturilor nule, se înaintează, cu pază militară, la Curtea Constituţională, în termen de 24 de ore de la încheierea centralizării.

CCR prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional şi confirmă rezultatele acestuia.

Legea de revizuire a Constituţiei intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României a hotărârii Curţii Constituţionale de confirmare a rezultatelor referendumului. CCR publică rezultatul referendumului în Monitorul Oficial al României şi în presă.

Condiţii de validare a scrutinului 

Potrivit Legii 3/2000, ca referendumul naţional să fie valabil este necesară o prezenţă la urne a cel puţin 30% dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente. Referendumul va fi validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.

Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie a fost adoptată în luna septembrie de Senat.

Potrivit modificării propuse pentru articolul 48 din Constituţie, „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”.

În prezent, articolul 48 din Constituţie prevede că ”Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi”.