ULTIMA ORĂ Verdictul final în procesul lui Dragnea va fi dat de completul din 2018, așa cum a cerut CSM, dominat de Lia Savonea

UPDATE Ora 19.40: Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis joi, după o ședință de câteva ore, că verdictul final în procesul lui Liviu Dragnea va fi dat de completul de 5 judecători din 2018, așa cum a cerut CSM, potrivit unui comunicat al instituției.

”Secțiile Unite au respins în ședința de azi ca inadmisibile sesizările formulate de Completul de 5 judecători în materie penală şi Secţia penală privind schimbarea jurisprudentei existente la nivelul Completurilor de 5 judecători în materie penală, sub aspectul interpretării şi aplicării principiului continuităţii completului de judecată, subsumat regulii anualităţii ce guvernează activitatea acestor formaţiuni de judecată”, se arată în comunicat.

——————–

Practic, secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au avut de ales cine îi judecă pe demnitari, precum Liviu Dragnea, Victor Ponta sau Călin Popescu Tăriceanu: completul de 5 judecători (C5) din 2018, așa cum a decis Secția pentru judecători a CSM, sau C5-ul tras la sorți pentru 2019.

Secțiile Unite ale ICCJ înseamnă plenul Curții, adică în jur de 100 de înalți magistrați. Completul care va judeca în 2019 apelul în procesul angajărilor fictive – în care Liviu Dragnea a primit la fond 3 ani și jumătate cu executare – va da cel mai probabil verdictul final.

Care este completul din 2018 în legătură cu care Secția pentru judecători a CSM, dominată de șefa Consiliului, Lia Savonea, a decis că trebuie să judece apelul lui Liviu Dragnea în 2019.

C5 P2 din 2018 este format din judecătoarele: Tatiana Rog, Alexandra Iuliana Rus, Luciana Mera, Rodica Aida Popa și Simona Enceanu.

Luciana Mera și Tatiana Rog sunt considerate profesioniste, însă ”formaliste”, au explicat pentru G4media surse din preajma celor două judecătoare, care au dorit să își păstreze anonimatul. Tatiana Rog a făcut parte din completul de 3 judecători care l-a condamnat la fond pe Liviu Dragnea la 1 an de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul. Luciana Mera a făcut parte din C5-ul prezidat de fosta președintă ICCJ, Livia Doina Stanciu, care l-a condamnat definitiv pe liderul PSD la 2 ani de închisoare cu suspendare.

Recent însă, Rog și Mera au anulat toate probele făcute de DNA cu SRI în dosarul lui Marian Fișcuci, primul patron Tel Drum și prietenul din copilărie al lui Liviu Dragnea. În dosarul liderului PSD (procesul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman) nu sunt însă probe obținute de DNA cu SRI, adică interceptări sau filaje. A spus-o chiar judecătorul Ștefan Pistol, cel care a făcut opinie separată și a dorit să îl achite pe Liviu Dragnea, la fond.

Judecătoarea Simona Enceanu a făcut parte din C5-ul care a condamnat-o definitiv pe Elena Udrea la 6 ani de detenție efectivă.

Rodica Aida Popa a fost vicepreședinte al ICCJ și șefa structurii de securitate a Instanței Supreme, adică șefa judecătorilor care emit mandate de siguranță națională (MSN) pentru SRI. A fost vicepreședinte al Curții de Apel București (CAB) pe vremea când această instanță era condusă de judecătorul Dan Lupașcu, fost membru CSM și actual avocat al fostului ministru de Interne, Gabi Oprea.

Pe 4 septembrie 2018, judecătoarea Popa a trimis la Judecătoria Sectorului 1 dosarul în care fostul vicepremier Gabi Oprea este acuzat de uciderea din culpă a polițistului motociclist Bogdan Gigină. În motivare, ea a explicat și că nu există un raport direct între exercitarea atribuțiilor de serviciu ale lui Gabriel Oprea și fapta de ucidere din culpă.

Judecătoarea Alexandra Iuliana Rus este considerată în sistemul de justiție ca fiind în sfera de influență a judecătoarei Lia Savonea, șefa CSM și fost președinte al CAB. Unul dintre nașii de cununie ai judecătoarei Rus este Alina Ghica, vicepreședinte al CAB și magistratul care a suspendat C5-urile de la ICCJ din 2018.

Care este completul din 2019. C5 P2 din 2019 este compus din judecătoarele Simona Cîrnaru, Oana Burnel, Anca Mădălina Alexandrescu, Dan Andrei Enescu, Simona Cristina Neninţă.

Judecătoarea Simona Cîrnaru a făcut parte din C5-ul care a condamnat-o pe Elena Udrea la 5 ani de detenție efectivă în iunie anul trecut. Potrivit unor surse judiciare, magistrații Oana Burnel și Dan Enescu s-au opus eliberării Elenei Udrea din penitenciarul din Costa Rica, în decembrie 2018. Atunci a fost o decizie de 3:2, Burnel și Enescu fiind minoritari.

Judecătoarea Anca Alexandrescu a făcut parte, pe când activa la Curtea de apel București, din completul care a luat decizia de condamnare a greilor din fotbal în dosarul Transferurilor. La ICCJ, ea a făcut parte însă dintr-un complet care l-a achitat într-un dosar pe Radu Mazăre. Aceasta după ce completul a anulat toate probele pe mandat de siguranță națională (MSN) făcute de SRI. Vezi aici:

Simona Neniță este soția avocatului Mihai Dinu, apărătorul celebrului senator PSD, Cătălin Voicu, condamnat pentru corupție în două dosare penale la câte 7 ani de detenție efectivă. Ea a făcut parte din completul care l-a achitat pe Mazăre și a anulat probele SRI.

Neniță l-a achitat în dosarul lui Radu Mazăre și pe fratele acestuia în condițiile în care fostul senator PSD Alexandru Mazăre a fost anchetat de DNA în dosarul Voicu. Cazul conținea stenograme ale unor discuții dintre Alexandru Mazăre și Cătălin Voicu.

„Mulți! Dom’ne, i-am rezolvat pe toți, dom’ne, că unde n-a fost loc de rezolvat, am dat suspendare, n-a plecat cu pușcărie”, se lăuda în 2009 senatorul Cătălin Voicu colegului său din PSD, Alexandru Mazăre.

„Mazăre Alexandru: Am și eu o întrebare…

Voicu Cătălin: Da.

Mazăre Alexandru: Eu pot să obțin în speță, acuma, niște achitări?

Voicu Catalin: Sigur că da… ”, este un alt fragment dintr-o interceptare din dosarul Voicu.

Alexandru Mazăre a primit ulterior scoatere de sub urmărire penală din lipsă de probe.

Judecătoarea Simona Neniță este și cea care a făcut opinie separată și a vrut să o achite pe fosta șefă a DIICOT Alina Bica în dosarul în care aceasta a primit 4 ani cu executare. De asemenea, este aceeași judecătoare care a confirmat plasarea sub control judiciar a procurorilor Lucian Onea și Mircea Negulescu de la DNA Ploiești. Anul trecut, Neniță i-a spus în sala de judecată lui Portocală, care se plângea de abuzuri: ”Dar dvs nu făceați așa!?”

Cum s-a ajuns la sesizarea Secțiilor Unite ale ICCJ. La începutul lui ianuarie, un complet din care au făcut parte judecătorii Iulian Dragomir, Ionuț Matei, Gianina Arghir, Mihai Foitoș și Simona Neniță a decis să sesizeze Secția penală a ICCJ și Secțiile Unite. Decizia a fost luată cu 4:1, Simona Neniță fiind cea care a făcut opinie separată în sensul nesesizării Secțiilor Unite.

Ulterior, adunarea generală a Secției penale (în jur de 30 de judecători) au decis și ei sesizarea plenului, cu toată opoziția președintelui Secției penale, judecătorul Daniel Grădinaru, potrivit surselor G4media. Acesta este considerat un apropiat al Liei Savonea, șefa CSM. De altfel, Grădinaru a fost purtătorul de cuvânt al Curții de Apel București, când Savonea era președinte. Trebuie precizat în context și că Lia Savonea este soția avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet cu senatorul Cătălin Voicu, condamnat tocmai pentru coruperea unor judecători de la ICCJ.

La sfârșitul anului trecut, după intrarea în vigoare a modificărilor PSD – ALDE la legile Justiției care l-au eliminat pe șeful statului din procedura de numire a șefilor Instanței supreme, Secția de judecători a CSM, dominată de judecătoarea Savonea, l-a numit pe judecătorul Grădinaru președinte al Secției penale a ICCJ.

Judecătorul Grădinaru a făcut opinie separată în sensul achitării în cazul deputatei PSD Andreea Cosma, condamnată la sfârșitul anului trecut la 4 ani cu executare în primă instanță. De asemenea, judecătorul Grădinaru a făcut parte din completul care, anul trecut, l-a achitat pe fostul deputat PSD, Sebastian Ghiță, în procesul în care e judecat alături de mai mulți polițiști și procurori din Prahova.
De ce C5-ul condus de Iulian Dragomir (vezi mai sus) a sesizat Secțiile Unite. Potrivit motivării, legea spune că C5-urile sunt completuri anuale. Se trag la sorți la începutul fiecărui an pentru anul în curs.

”Singura situaţie de excepţie întâlnită în jurisprudenţa constantă a Completurilor de 5 judecători în materie penală a fost aceea a dosarului/dosarelor în care completul de judecată a început administrarea probelor în anul calendaristic pentru care a avut loc tragerea la sorţi, caz în care acesta a continuat să activeze şi în anul următor, până la soluţionarea cauzei/cauzelor respective”, se arată în motivarea C5-ului condus de Iulian Dragomir, care a sesizat Secțiile Unite.

Prin urmare, doar C5-urile care au administrat probe într-un proces pot rămâne să judece dosarul și anul următor, potrivit principiului continuității stabilit de CEDO, se arată în aceeași motivare. Ceea ce nu ar fi cazul C5-ului din 2018 din procesul lui Liviu Dragnea, au explicat surse judiciare pentru G4media. C5-ul lui Dragnea din 2018 a fost tras la sorți pe 13 decembrie și nu a apucat să administreze probe, adică să audieze în apel vreun martor sau inculpat sau să dispună alte astfel de activități de cercetare judecătorească.

Poate decizia Secțiilor Unite ale ICCJ să bată o decizie a Secției pentru judecători a CSM? Decizia Secțiilor Unite ale ICCJ se ia cu majoritate. Pe de altă parte, Secția pentru judecători a CSM, dominată de șefa Consiliului, Lia Savonea, a fost desemnată de CCR să stabilească regulile privind C5-urile, se arată în decizia CCR nr. 685/2018, care a decis că toate C5-urile ICCJ din 2014 – 2018 au fost nelegal constituite în sensul că unul dintre judecători nu a fost tras la sorți.

”În egală măsură, dată fiind conduita sancționabilă sub aspect constituțional a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Colegiul de conducere, care nu este de natură să ofere garanții cu privire la restabilirea corectă a cadrului legal de funcționare a Completurilor de 5 judecători, revine Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, în baza prerogativelor sale constituționale și legale (…) obligația de a identifica soluțiile la nivel de principiu cu privire la legala compunere a completurilor de judecată și de a asigura punerea lor în aplicare”, se arată în decizia CCR 685/2018 la paragraful 196. Vezi aici decizia

”CCR a spus că – tocmai – compunerea completului este o problemă a completului de judecată, nu a unui organ administrativ cum este Colegiul de conducere al ICCJ sau Secția pentru judecători a CSM. CCR a spus chiar că toți judecătorii ICCJ care au intrat nelegal în C5-uri în perioada 2014-2018 au acceptat această situație, deși puteau sesiza Secțiile Unite ale ICCJ”, au declarat pentru G4media surse judiciare.

”Curtea (CCR – n.r.) mai reține că, în condițiile în care au îmbrățișat o anumită practică judiciară, Completurile de 5 judecători (de la ICCJ – n.r.), dacă apreciau că se pune problema nelegalei lor compuneri, aveau la dispoziție (…) posibilitatea sesizării secției corespunzătoare, ai cărei judecători dezbat fiecare caz privind schimbarea jurisprudenței și hotărăsc, cu votul majorității, sesizarea Secțiilor Unite pentru a decide”, se arată în paragraful 169 al deciziei CCR 685/2018 privind C5-urile de la ICCJ.

Context. În iulie anul trecut, un complet de 3 judecători al ICCJ format din magistrații Constantin Epure, Gianina Arghir și Ștefan Pistol l-a condamnat la 3 ani și jumătate de detenție cu executare pe liderul PSD, Liviu Dragnea. Judecătorul Pistol a făcut opinie separată în sensul achitării. Dragnea este acuzat că, pe vremea când era șeful CJ Teleorman, ar fi determinat angajarea a două secretare de la PSD la Protecția Copilului Teleorman. Cele două secretare nu s-ar fi dus la serviciu, ci ar fi lucrat în continuare pentru PSD Teleorman (unde șef era Liviu Dragnea). În schimb, ar fi încasat salariu de la Protecția Copilului Teleorman.