Ședință de urgență la Camera Deputaților pentru adoptarea modificărilor la legea alegerilor parlamentare: Românii vor putea vota până la miezul nopții dacă sunt în perimetrul secției în momentul închiderii urnelor, iar numărul de susținători necesar depunerii candidaturilor se înjumătățește

Camera Deputaților se va întruni luni într-o ședință de plen convocată în regim de urgență pentru a vota modificările la legea alegerilor parlamentare, act normativ depus marțea trecută în Parlament și adoptat deja de Senat.

Cele mai importante modificări vizează că persoanele care se află la coadă în fața unei secții de votare își vor putea exprima opțiunile până la ora 23:59, iar românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate vor putea să îşi exercite dreptul de vot pe liste electorale suplimentare şi la o altă secţie de votare din circumscripţia electorală de care aparţin, în cazul în care şi-au schimbat recent domiciliul.

De asemenea, o altă modificare importantă vizează că numărul de susținători necesar depunerii listelor de candidaturi ale partidelor la BEC scade de la 1%, cât prevede legea în vigoare, la 0,5% din numărul total de alegători înscrişi în Registrul electoral la nivel naţional.

Ședința de plen a Camerei a fost convocată pentru azi la ora 13:00, după ce în programul inițial deputații figurau ca având zi liberă.

Proiectul a fost adoptat miercurea trecută de Senat, în calitate de primă cameră sesizată, cu 123 voturi „pentru” şi 3 „împotrivă”.

Propunerea legislativă înregistrată marțea trecută a fost iniţiată de liderii deputaţilor PSD, PNL, USR, PMP, UDMR şi ALDE – Alfred Simonis, Florin Roman, Cătălin Drulă, Marius Paşcan, Zacharie Benedek şi Varujan Vosganian.

Dacă legea în vigoare prevede că pot vota şi după închiderea urnelor (ora 21,00) doar cei care se află în sala în care se votează, proiectul propune ca şi cei care se află la rând, în afara sediului secţiei de votare, să poată să-şi exercite acest drept până cel târziu la ora 23,59.

Proiectul modifică Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Potrivit expunerii de motive, pentru extinderea accesului la vot al alegătorilor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate în mod similar cu cel de care beneficiază alegătorii români din ţară, se abrogă alin. 6 al articolului 42, care prevede că alegătorii care şi-au schimbat domiciliul sau reşedinţa în străinătate după încheierea perioadei de înscriere în Registrul electoral votează numai la secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate ale României.

„Apreciem că alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să se bucure de acelaşi regim ca şi cei din ţară şi să aibă posibilitatea să voteze şi la o altă secţie de votare din circumscripţia electorală de care aparţin, fiind înscrişi în acest caz în listele suplimentare”, explică iniţiatorii în expunerea de motive.

În forma propusă de iniţiatori, prin modificările efectuate, actul normativ prevede că pe listele electorale suplimentare utilizate în secţiile de votare din străinătate vor fi trecute, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, persoanele care se prezintă la vot la secţiile organizate în străinătate şi care fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate”.

Listele electorale permanente din străinătate se întocmesc de către AEP şi se transmit biroului electoral de circumscripţie pentru secţiile de votare din străinătate, până cel târziu cu 10 zile înaintea datei votării.

„La secţiile de votare organizate în străinătate se utilizează liste electorale suplimentare care sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate pe terminalele informatice din cadrul Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. În situaţia disfuncţionalităţii Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, listele electorale suplimentare din străinătate se întocmesc pe suport de hârtie şi cuprind rubrici pentru numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa alegătorului, precum şi semnătura acestuia”, se mai arată în propunerea legislativă.

Numărul de susţinători necesar depunerii listelor de candidaturi ale partidelor la BEC scade de la 1%, cât prevede legea în vigoare, la 0,5% din numărul total de alegători înscrişi în Registrul electoral la nivel naţional.

În privinţa candidaţilor independenţi, aceştia trebuie să fie susţinuţi de minimum 0,5% (1% legea în vigoare) din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reşedinţa în circumscripţia respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 500 de alegători (1% legea în vigoare).

Prin modificarea şi completarea Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, membrii birourilor electorale, personalul tehnic auxiliar, persoanele acreditate, delegaţii acreditaţi, operatorii de calculator, personalul de pază şi alegătorii pot primi, în mod gratuit, materiale de protecţie sanitară, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19.

La alegerile parlamentare din anul 2020, primarii, sub coordonarea prefecţilor, asigură igiena şi dezinfecţia localurilor de vot.

Bogdan Matei (PSD) a subliniat, în cadrul dezbaterilor din plen, că desfăşurarea alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020 „în condiţii de legalitate şi corectitudine cu respectarea cadrului constituţional şi a principiilor internaţionale” poate avea loc în actualul context pandemic „numai dacă se iau cu celeritate măsuri organizatorice care să asigure buna funcţionare a administraţiei electorale, facilitarea colectării semnăturilor de susţinere şi a candidaturilor şi creşterea accesului la vot în ţară şi în străinătate”.

Liderul grupului USR din Senat, Radu Mihail, a pledat pentru o durată de două zile a votului în diaspora, amendament care nu a fost admis în proiectul actual. El speră ca un alt proiect al USR, aflat în circuitul legislativ, cu această prevedere, să întrunească acceptul majorităţii parlamentarilor.

Senatorul Czaszar Karoly Zsolt şi-a exprimat speranţa ca amendamentul UDMR privind procedura de desemnare a preşedinţilor secţiilor de votare din străinătate, respins în Comisia juridică a Senatului, să fie adoptat în Camera Deputaţilor. El a admis că „există probleme de resurse umane în secţiile de votare din străinătate, dar că funcţia de preşedinte al biroului secţiei de votare presupune exercitarea puterii de stat”. UDMR propune ca procedura de desemnare a preşedinţilor secţiilor de votare din străinătate să se facă prin tragere la sorţi dintre persoanele înscrise în Corpul experţilor electorali şi nu ca în actuala propunere legislativă, care prevede că orice persoană cu drept de vot poate depune o cerere în acest sens, nefiind stabilit niciun criteriu de departajare.

Senatorul Adrian Ţuţuianu, neafiliat (Pro România), a menţionat că va vota împotriva propunerii legislative, pentru că este „un ghiveci legislativ”, cu prevederi referitoare la funcţionarea AEP care „nu îşi aveau locul în acest act normativ” şi pentru că se modifică „substanţial” legislaţia electorală cu trei luni înaintea alegerilor parlamentare.

Camera Deputaților este forul decizional în acest caz.