Șeful DNA despre decizia CJUE privind prescripția: „Arată că DNA a acționat just și coerent atunci când a exercitat toate căile legale de atac față de deciziile instanțelor prin care s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție”

UPDATE 14:40 Șeful DNA Marius Voineag a declarat că ”decizia CJUE arată că DNA a acționat just și coerent atunci când a exercitat toate căile legale de atac față de deciziile instanțelor prin care s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție”, potrivit unui comunicat de presă al DNA.

Comunicatul integral:

Conducerea Direcției Naționale Anticorupție salută decizia clarificatoare a Curții de Justiție a Uniunii Europene și apreciază că susținerile procurorilor din cadrul DNA au fost validate prin hotărârea pronunțată în cauza C-107/23.

“Hotărârea de luni a CJUE vine să confirme modul în care legislația națională, deciziile Curții Constituționale a României și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar și legislația și principiile directoare ale Uniunii Europene, au fost interpretate de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

Această hotărâre clarifică modul în care se procurorii din cadrul DNA se vor raporta la Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în soluționarea cauzelor aflate în instrumentarea direcției și au legitimat consecvența instituțională în interpretarea legislației naționale și europene,  stabilind în mod edificator, modul de aplicare a dispozițiilor privind prescripția răspunderii penale în cazul infracțiunilor de corupție și a celor asimilate infracțiunilor de corupție, respectiv fraude care lezează interesele financiare ale Uniunii Europene.

De asemenea, decizia CJUE arată că DNA a acționat just și coerent atunci când a exercitat toate căile legale de atac față de deciziile instanțelor prin care s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție. Plecând de la aceste principii, consecvenți cu întreaga noastră activitate, DNA va acționa în continuare cu aceeași fermitate și determinare, cu respectarea principiului legalității”, a declarat procurorul-șef al DNA, Marius Voineag.

Știrea inițială: Conducerea centrală a DNA se reunește marți, 25 iulie 2023, pentru a analiza impactul deciziei CJUE privind prescripția, au declarat surse oficiale pentru G4Media.ro.

Procurorii vor analiza dacă hotărârea CJUE – care permite magistraților români să nu țină cont de deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția și să nu mai închidă dosarele penale – se aplică și în cazurile de corupție, nu doar în cele de fraudă cu fonduri europene, evaziune și contrabandă.

În mediile juridice, opiniile sunt împărțite privind impactul deciziei CJUE. Unii magistrați consultați de G4Media.ro consideră că decizia CJUE se aplică strict în procesele de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă din moment ce CJUE a analizat o sesizare a Curții de Apel Brașov într-un dosar care vizează aceste infracțiuni.

Alți magistrați susțin că, dimpotrivă, decizia CJUE vizează inclusiv dosarele de corupție în condițiile în care hotărârea vorbește de riscul de impunitate în fața legii prin aplicarea hotărârilor CCR și ÎCCJ, iar prin Tratatul de aderare la UE (TUE), România s-a angajat să combată și corupția, nu doar frauda cu fonduri europene.

În plus – au explicat magistrați pentru G4Media.ro – decizia CJUE a înlăturat interpretarea Înaltei Curți potrivit căreia deciziile CCR privind prescripția reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului Cod penal. Iar argumentația CJUE este valabilă și în cazul dosarelor de corupție, nu doar al celor de fraudă cu fonduri europene.

Cert este că pe rolul CJUE există cel puțin trei cauze similare – C-74/23, C-75/23 și C-131/23 – în care a fost întrebată, tot de CA Brașov, dacă poate să nu aplice deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția și în dosarele de corupție. Vezi detalii aici.

Miza: Vor declara procurorii DNA recurs în casație în cazul Ioana Băsescu – Elena Udrea?

În acest caz, fiica fostului președinte al României, Ioana Băsescu, și favorita lui, Elena Udrea, au primit, în primă instanță, 5 ani, respectiv 8 ani de detenție cu executare pentru corupție.

Verdictul definitiv de încetare a procesului penal ca urmare a aplicării deciziilor CCR/ÎCCJ privind prescripția a fost dat pe 11 iulie 2023. În condițiile în care decizia CJUE care permite neaplicarea deciziilor CCR/ÎCCJ a fost luată pe 24 iulie 2023, procurorii ar fi în termenul de 30 de zile de declarare a unui recurs în casație.

Dezbaterea între magistrați, potrivit informațiilor G4Media.ro, este dacă decizia CJUE se aplică și în cazul celor două, fiind vorba doar de corupție, nu de fraudă cu fonduri europene, evaziune sau contrabandă.

Context. Peste 5.000 de dosare – unele cu inculpați celebri, unii dintre ei având decizii de condamnare de ani grei de închisoare în primă instanță, cazuri cu fapte grave și prejudicii mari – s-au închis pentru că faptele s-ar fi prescris ca urmare a aplicării de către instanțele naționale a deciziilor CCR și ÎCCJ privind prescripția.

Ca urmare a deciziilor suveraniste ale CCR și ÎCCJ, faptele penale se prescriu mult mai repede în perioada 2014 – 2022.

Curtea Constituțională a decis anul trecut că, între iunie 2018 și mai 2022, nu a existat prescripție specială, un instrument care permitea prelungirea perioadei în care pot fi trase la răspundere faptele penale după ce suspectului i s-a comunicat faptul că este anchetat.

Apoi, pe 25 octombrie 2022, Înalta Curte a decis că absența acestui instrument (prescripția specială) în perioada 2018-2022 reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului cod penal. Prin urmare, ÎCCJ a prelungit perioada în care faptele penale se prescriu mult mai repede la perioada 2014 – 2022.

Acum, CJUE a decis că deciziile CCR privind prescripția nu pot reatroactiva pe principiul legii penale mai favorabile până la data intrării în vigoare a noului Cod penal, 1 februarie 2014, întrucât presupune lipsă de previzibilitate a legii și se încalcă autoritatea de lucru judecat, au explicat mai mulți magistrați pentru G4media.ro.

Prin urmare, CJUE a redus perioada în care faptele se presciu mult mai repede de la 2014 – 2022 la 2018 – 2022. Pe scurt, dosarele nu se mai prescriu atât de repede pe cât interpretase ÎCCJ deciziile CCR.

Citește mai multe aici despre decizia istorică a CJUE privind prescripția.

Citește aici un top 10 al celor mai importante dosare care s-au prescris ca urmare a deciziilor CCR și ÎCCJ.