Șef Serviciu Siguranţa Traficului din cadrul CNAIR: Viteza şi indisciplina în trafic produc 39% dintre accidentele rutiere din România / În perioada mai 2023 – februarie 2024, cel puţin 21% dintre șoferi au depăşit limita de 130 km/h

Viteza şi indisciplina în trafic sunt principalele cauze care produc 39% dintre accidentele rutiere în România, a declarat, marţi, Flavius-Florin Pavăl, şef Serviciu Siguranţa Traficului în cadrul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), transmite Agerpres.

„Stăm destul de prost (la accidentele rutiere – n. r.), dar suntem în trendul european. În decada 2010 – 2020, am scăzut şi noi. Trendul european a fost de scădere de la 68 de decese la 1.000.000 de persoane în 2010, la 42. Noi eram undeva mai sus, deci am avut o plecare mai proastă, să spunem aşa, în 2010. Dar şi noi, prin eforturile depuse, am scăzut la 85 de decese (…) În 2021 deja am mai avut o scădere de 6% a numărului de decese rutiere”, a afirmat Pavăl, la conferinţa „Drumurile sigure salvează vieţi”, organizată de Deltabloc.

Potrivit acestuia, indisciplina în trafic a conducătorilor auto şi viteza sunt cauzele care au determinat 39% dintre accidentele rutiere produse în România.

„Avem două cauze care produc 39% dintre accidente. Vorbeam de educaţie – indisciplina pietonilor – şi viteza. Toate conduc la conducătorul auto şi acesta trebuie să fie disciplinat, atât coercitiv, cât şi preventiv, prin campanii, ca să conştientizeze rolul. Vorbeam de cele două cauze principale. Deci, ca un exemplu, să vedem că totul stă şi în puterea conducătorului auto, avem un exemplu pe A1, la km 71, pe Calea 2. În fiecare lună, din mai 2023 şi până în februarie, vedem că cel puţin 21% dintre conducători au depăşit limita maximă admisă, de 130 km/h. Dacă ne gândim la ce înseamnă accident la peste 130 km, înseamnă deces imediat. Nu există soluţii dacă nu ai alte soluţii tehnice, de exemplu un atenuator de impact în parapet. Dar dacă conducătorul auto nu respectă viteza, clar nu ai ce să faci sau trebuie să depui extrem de multe eforturi sau pe locaţii în care nu ar trebui doar ca să reduci accidentele. (…) La fel şi un alt de exemplu, pe autostradă, în partea de vest a ţării, unde avem tot depăşiri foarte multe. Peste 17% din conducătorii auto lunar depăşesc viteza maximă admisă”, a arătat el.

Reprezentantul CNAIR a subliniat că trebuie ţinut cont şi de faptul că parcul auto a crescut exponenţial din 2010 până astăzi, cu 84%, aproape dublându-se.

„Vorbeaţi de puncte negre. Da, avem în România nişte hotspoturi, nişte puncte negre, adică nişte sectoare de drumuri în care se produc mai multe accidente decât rata medie. Avem 267 pe cele de pe drumuri naţionale, iar pe cel de la intersecţia Centurii cu Splaiul Unirii l-am tratat. Am reamenajat intersecţia, tocmai pentru că se produceau foarte multe accidente. (…) înainte de implementare era o circulaţie nereglementată şi după reglementarea acesteia nu s-a mai produs niciun accident în acea intersecţie şi chiar s-a şi fluidizat”, a susţinut Pavăl.

În ceea ce priveşte DN2, o soluţie a fost circulaţia 2+1, după modelele europene.

„Am impus acea circulaţie 2+1 după modelele europene, iar de la implementare se vede clar că numărul de accidente rutiere a scăzut de la 43 de accidente la şase accidente şi, la fel, a scăzut numărul de persoane decedate şi de răniţi grav. Totodată, avem strategia de a implementa sistemul de circulaţie, de sistematizare în sistem 2+1 pe toată lungimea DN2 şi atunci n-o să mai fie congestiile pe care le întâlnim astăzi în două zile – vineri şi duminica – pentru că toată circulaţia va fi dispersată pe toată lungimea drumului, conducătorii auto vor fi învăţaţi cu modul de circulaţie şi atunci congestia va dispărea, iar oricum vom asigura şi siguranţa rutieră prin diminuarea accidentelor”, a subliniat el.

Pavăl a adăugat că, prin PNRR, se vor investi 617 milioane de euro în siguranţă pasivă, iluminat, separare căi, semnalizare, marcaje, digitalizare şi elemente de siguranţă, dar şi în scopul respectării legislaţiei de către conducătorii auto.

„Totodată, noi am accesat şi finanţare BEI în care vom realiza măsuri de îmbunătăţire a siguranţei în 89 de obiective prin resistematizare intersecţii, construire de sensuri giratorii şi realizare de pasaje denivelate. Ca practică internaţională, de exemplu, parapetul din beton este o soluţie care reduce cu până în 60% numărul de accidente rutiere sau de victime. Alte soluţii tehnice în afară de soluţiile tehnice prin PNRR: o să facem şi o campanie de conştientizare şi de educare a elevilor, pentru că de la vârste fragede, dacă reuşeşti să educi copilul, atunci când va fi adult el poate să respecte regulile şi să fie atent şi să înţeleagă ce înseamnă un accident rutier şi implicit să diminuăm numărul de accidente. Am pregătit ca proiect pilot două campanii care se vor desfăşura pe DN1 şi DN2, din cele mai periculoase drumuri. Vor însemna kituri care vor consta din materiale educaţionale, din materiale de promovare tot educaţionale şi sesiuni interactive, cel mai important. De aceea dorim să le efectuăm cu persoane cu studii specifice în domeniul pedagogiei, să avem materiale video, traineri calificaţi şi conferinţe educative. Vor fi peste 140 de şcoli, licee în cadrul cărora vom face aceste sesiuni într-un an de zile”, a susţinut acesta.

Toate aceste măsuri au ca obiectiv reducerea numărului de accidente rutiere.

„Obiectivul UE pentru decada 2010 – 2020 a fost de reducere cu 50% a numărului de persoane decedate. Acest obiectiv a fost menţinut şi pentru decada în care suntem, adică 2020 – 2030. Reducerea reală în UE a fost de 37%, din păcate nu s-a atins obiectivul UE. România se situează la 31%, dar pe drumuri naţionale şi autostrăzi – şi sunt drumurile cu cele mai mari viteze – numărul de persoane decedate a scăzut cu 43,9%. Noi aproape ne-am apropiat de obiectivul UE şi între timp am reuşit să creştem faţă de această decadă şi lungimea drumului de autostrăzi cu aproape 80%”, a punctat oficialul CNAIR.