Șefa delegației FIDESZ în Parlamentul European: În fruntea UE se află puţini politicieni din Europa Centrală şi de Est / 90% dintre persoanele cu funcții de conducere au fost numite din Europa de Vest și de Sud

Potrivit unui sondaj de opinie realizat recent, din 2004, poziţiile de conducere în UE sunt ocupate într-un procent de 90% de politicieni proveniţi din statele vestice şi sudice. Şeful delegaţiei FIDESZ în Parlamentul European, Kinga Gál, a pledat pentru combaterea discriminării între statele membre, transmite Magyar Nemzet, citată de Rador.

„Ţările din Europa Centrală şi de Est sunt în continuare semnificativ subreprezentate în pozițiile de conducere ale instituțiilor UE. Din 2004, 90% din persoanele care au ocupat aceste funcţii au fost numite din Europa de Vest şi de Sud. În ultimii ani, de exemplu, nimeni din Europa Centrală şi de Est nu a ajuns în funcţii de conducere. Datele statistice arată că mai este mult de făcut pentru ca diferenţa şi discriminarea dintre „vechile” și „noile” state membre să dispără cu adevărat. Acest aspect trebuie accentuat şi în conceptul privind viitorul Europei!”, a scris luni pe pagina sa de Facebook Kinga Gál.

Europarlamentarul FIDESZ a citat datele din ultima cercetare efectuată de European Democracy Consulting, de unde a rezultat: După „marea” extindere a UE, în 2004, în fruntea instituţiilor UE au fost numiţi, într-un procent de 90%, politicieni proveniţi din Europa de Vest şi de Sud, dar nici ţările nordice nu au de ce să se plângă, deoarece raportat la numărul populaţiilor lor, au obţinut cu şanse mult mai mari funcţii de conducere în UE.

La coadă se află Europa Centrală şi de Est. Ţările din această regiune, după aderarea lor la Uniunea Europeană, nu au obţinut nici măcar 10% din funcţiile influente din UE. Forumul European pentru Democrație (European Democracy Forum) a împărțit întreaga Uniune în cinci grupuri de țări, iar astfel, în mod ideal, fiecare grup ar trebui să aibă o cotă de douăzeci la sută în rândurile instituțiilor. Institutul a examinat peste cinci sute de posturi în șaptezeci și două de organisme ale UE.

Referitor la anul 2021, analiza menţionează: 85% din funcţiile înfiinţate anul trecut le-au revenit Europei de Vest şi de Sud, iar Europa Centrală şi de Est fost complet lăsată în afara împărţirii scaunelor de conducere. În limbajul cifrelor, aceasta înseamnă că în raport cu numărul populaţiei, Occidentul a primit cu 1,65% mai multe funcţii de conducere, iar Europa de Nord cu 1,85%.

Deşi în perioada 2019-2021, cetăţenii regiunii din Europa Centrală şi de Est sunt prezenţi într-un număr mare în diferite agenţii ale UE, în funcțiile de vârf ale instituțiilor UE s-a aflat doar un singur politician din Europa de Est în cei trei ani. (Autorii analizei s-au referit cu siguranţă la Donald Tusk, fost preşedinte al Consiliului European – n.red.).

Autorii analizei au solicitat instituţiilor UE să stabileacă obiective şi mijloace concrete pentru a remedia această problemă. Potrivit analizei, nu este neglijabil nici faptul că subreprezentarea Europei Centrale şi de Est are un imact negativ asupra coeziunii din cadrul UE.

După cum se ştie, marea reînnoire a conducerilor instituţiilor UE a avut loc după alegerea Parlamentului European, din 2019. Atunci după mari dispute, Ursula von der Leyen a fost numită în fruntea Comisiei Europene, iar Charles Michel, la conducerea Consiliului European.

Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate a fost numit Josep Borrel, funcţia de preşedinte al Parlamentului European a fost ocupată de David Sassoli, iar Christine Lagarde a devenit preşedinte al Băncii Centrale Europene. Astfel, un german, un belgian, un spaniol, un italian și un francez au primit poziții cheie.

Sursa: Magyar Nemzet/ Rador/ Traducerea: Rozália Gănciulescu