Şefa FMI anticipează o înrăutăţire a perspectivei economiei globale şi creşterea riscurilor de recesiune

Fondul Monetar Internaţional îşi va reduce săptămâna viitoare prognoza privind o creştere a economiei globale de 2,9% în 2023, a declarat joi directorul general Kristalina Georgieva, invocând riscuri în creştere de recesiune şi instabilitate financiară, transmite Reuters, citată de News.ro.

Georgieva a spus că perspectivele pentru economia globală ”devin mai întunecate”, având în vedere şocurile cauzate de pandemia de Covid-19, invazia Rusiei în Ucraina şi dezastrele climatice de pe toate continentele şi că s-ar putea înrăutăţi.

”Ne confruntăm cu o schimbare fundamentală în economia globală, de la o lume cu o relativă predictibilitate… la o lume cu mai multă fragilitate – o incertitudine mai mare, o volatilitate economică mai mare, confruntări geopolitice şi dezastre naturale mai frecvente şi devastatoare”, a spus ea într-un discurs la Universitatea Georgetown.

Georgieva a spus că vechea ordine, caracterizată prin respectarea regulilor globale, rate scăzute ale dobânzilor şi inflaţie scăzută, face loc uneia în care ”orice ţară poate fi deviată de pe direcţia normală mai uşor şi mai des”.

Ea a spus că toate economiile mari ale lumii – Europa, China şi Statele Unite – încetinesc acum, ceea ce reduce cererea de exporturi din ţările emergente şi în curs de dezvoltare, deja puternic afectate de preţurile ridicate ale alimentelor şi energiei.

FMI îşi va reduce prognoza de creştere pentru 2023 de la 2,9%, a patra revizuire descendentă din acest an, când va publica Perspectiva economică mondială săptămâna viitoare, a spus ea.

Fondul va lăsa neschimbată prognoza actuală pentru o creştere de 3,2% în 2022, a spus ea, fără să ofere niciun număr pentru noua prognoză pentru 2023.

Războiul din Ucraina şi riscurile economice globale vor domina reuniunile anuale de săptămâna viitoare ale FMI şi ale Băncii Mondiale de la Washington, la care vor participa miniştri de finanţe şi bancheri centrali din întreaga lume.

FMI estimează că ţările care reprezintă aproximativ o treime din economia mondială vor înregistra cel puţin două trimestre consecutive de contracţie în acest an sau cel viitor, a spus Georgieva. Şi, chiar şi atunci când creşterea va fi pozitivă, se va simţi ca o recesiune din cauza scăderii veniturilor reale şi a preţurilor în creştere, a spus ea.

În ansamblu, FMI se aşteaptă ca producţia globală să scadă cu 4.000 de miliarde de dolari de acum şi până în 2026.

Aceasta este aproximativ dimensiunea economiei germane şi echivalează cu ”un regres masiv”, a adăugat ea.

Georgieva a spus că împărţirea economiei globale în blocuri care sprijină Rusia, opunându-se sau „stând în expectativă” după invadarea Ucrainei de către aceasta ar ajunge să reducă eficienţa şi să afecteaze cel mai mult oamenii săraci.

”Nu ne permitem ca lumea să se împartă. Dacă ajungem într-un punct în care separăm părţi ale lumii una de celălaltă, vor fi săracii din ţările bogate şi vor fi ţările sărace cele care vor suporta greul impactului”, a spus ea.

Incertitudinea a rămas ridicată şi au fost posibile mai multe şocuri economice, a spus ea, avertizând că nivelurile ridicate ale datoriei şi preocupările legate de lichiditate ar putea amplifica reevaluarea rapidă şi dezordonată a activelor pe pieţele financiare.

Georgieva a spus că inflaţia a rămas încăpăţânat de ridicată, dar că băncile centrale ar trebui să continue să răspundă decisiv, chiar dacă economia a încetinit.

Ea a declarat pentru CNBC, într-un interviu, că preşedintele Rezervei Federale din SUA, Jerome Powell, merge pe o cale ”foarte, foarte îngustă” în modelarea politicii monetare, dar că FMI se aştepta ca ratele dobânzilor să fie ”undeva pe teritoriul de 4%” în 2022 şi 2023.

”Dacă nu strânge suficient, inflaţia se poate dezaancora. Dacă strânge prea mult, ar putea exista recesiune. Aşa că Jay Powell face tot posibilul să urmărească parametrii din economie pentru a calibra ceea ce face şi am încredere că el va lua decizia potrivită”, a spus ea.

Măsurile fiscale adoptate ca răspuns la preţurile ridicate ale energiei ar trebui să fie ţintite şi temporare, a spus ea în discurs.

”Cu alte cuvinte, în timp ce politica monetară apasă frâna, nu ar trebui să aveţi o politică fiscală care să calce pe acceleraţie. Acest lucru ar face o călătorie foarte dură şi periculoasă”.

Marea Britanie a anulat săptămâna aceasta planurile de reducere a impozitelor pentru cei mai bogaţi, care au provocat tulburări pe piaţă şi o mustrare ascuţită din partea FMI, care a avertizat că planurile financiare ale ţării riscă să crească inegalitatea şi sunt în contradicţie cu înăsprirea politicii monetare.

Întrebată la CNBC despre criticile FMI la adresa politicii Marii Britanii, Georgieva a spus: ”Acesta este un mesaj pe care îl transmitem tuturor”.

Georgieva a cerut un sprijin mai mare pentru pieţele emergente şi ţările în curs de dezvoltare, menţionând că ratele ridicate ale dobânzilor din economiile avansate şi dolarul puternic au declanşat ieşiri de capital.

Probabilitatea ieşirilor de portofoliu a crescut la 40%.

Ea a cerut, de asemenea, Chinei şi creditorilor privaţi – care deţin cea mai mare parte din datoria globală – să abordeze riscul unei crize în creştere a datoriilor pe pieţele emergente.