Șefa Parlamentului European susține că refuzul de a permite României și Bulgariei să intre în Schengen duce la creșterea extremismului: Lăsăm oamenii care vor să distrugă Europa să crească

Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a declarat marți într-o conferință de presă că, pe lângă pierderile financiare provocate de veto-ul austriac față de intrarea României și Bulgariei în Schengen, mai există un dezavantaj: creșterea sentimentului anti-UE și a extremismului.

”Parlamentul European a discutat despre costul non-Schengen. Atunci când închidem frontierele, calculăm cât costă în termeni de timp la frontiere. Dar mai spun și că dacă pentru o țară pentru care acum 12 ani Comisia a decis și Parlamentul a fost de acord că nu există absolut niciun obstacol juridic sau politic pentru ca aceste țări să adere la Schengen, ceea ce este în esență cel mai bun lucru al apartenenței la UE, care este libera circulație, atunci lăsăm oamenii care vor să distrugă Europa să crească. Și aceasta este teama mea”, a spus Metsola.

”Nu cred că ar trebui să ignorăm ascensiunea extremiștilor. Ar trebui să contracarăm această narațiune dovedind că Europa contează”, a mai spus ea.

Roberta Metsola a făcut declarația pornind de la ideea că statele aflate acum în curs de negociere ar trebui să adere la UE.

”Cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla tuturor, mai ales pentru România și Bulgaria, este ca ceea ce s-a întâmplat în decembrie, când s-a luat decizia de a nu permite României și Bulgariei să intre în spațiul Schengen, să se întâmple cu țări care duc un război, care duc războiul nostru, cu țări care așteaptă de ani de zile, doar ca să li se spună: „nu”! Cum putem noi, ca Europa, să justificăm un astfel de mesaj pentru milioane de oameni care privesc Europa ca pe singura lor speranță? Și nu este doar o problemă financiară”, a declarat președinta Parlamentului European.

Ea a pledat pentru modificarea Tratatului UE, actul juridic fundamental care funcționează că o Constituție a Uniunii Europeana.

”Puțin despre schimbarea tratatului. Acest Parlament este clar. Nu pot justifica modul în care am petrecut un an și jumătate la Conferința privind viitorul Europei, cu o concluzie foarte frumoasă, pe care mulți dintre voi ați văzut-o, cu o mulțime de declarații mari, și apoi „nada”. Nu pot justifica acest lucru. Pot să vă spun că Parlamentul a cheltuit o mulțime de bani. La fel și Comisia. Am vorbit cu președintele Consiliului European și cu o serie de prim-miniștri. Trebuie să fim pregătiți să acceptăm că ceea ce funcționează cumva pentru 27, nu va funcționa pentru 32, 33 sau 35. Asta înseamnă că trebuie să fim pregătiți să repornim și să reformăm. Nu este vorba doar de discuții privind politica agricolă comună, de eliminarea unanimității în politica externă sau de câți comisari va avea fiecare țară. Este vorba despre înțelegerea necesității politice de a realiza că Europa este mai puternică și mai sigură, atât din punct de vedere politic, cât și economic, dacă este mai mare”, a spus Metsola.

Procedura de modificare a Tratatului UE este una extrem de laborioasă și dificilă, necesitând unanimitatea tuturor statelor membre. Unele dintre ele trebuie să organizeze inclusiv referendumuri, cum s-a întâmplat în Franța în 2005.