Șeful diplomației UE: Mandatele Curţii Penale Internaţionale pentru Netanyahu, Gallant şi Al-Masri sunt executorii. Statele UE nu pot alege dacă le pun sau nu în aplicare

Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a declarat, sâmbătă, că guvernele Uniunii Europene nu pot alege dacă să pună sau nu în aplicare mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internaţională împotriva a doi lideri israelieni şi a unui comandant Hamas, relatează Reuters. CPI a emis joi mandate de arestare împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, a fostului său ministru al apărării Yoav Gallant şi a liderului Hamas Ibrahim Al-Masri, pentru presupuse crime împotriva umanităţii, transmite News.ro.

Toate statele membre ale UE sunt semnatare ale tratatului fondator al CPI, denumit Statutul de la Roma.

Mai multe state UE au declarat că îşi vor îndeplini angajamentele asumate în temeiul statutului, dacă va fi necesar, însă prim-ministrul ungar Viktor Orban l-a invitat pe Netanyahu să viziteze ţara sa, asigurându-l că nu se va confrunta cu niciun risc dacă va face acest lucru.

„Statele care au semnat Convenţia de la Roma sunt obligate să pună în aplicare decizia instanţei. Nu este opţional”, a declarat Josep Borrell, cel mai înalt diplomat al UE, în timpul unei vizite în Cipru pentru un atelier al activiştilor pentru pace israelieni şi palestinieni.

Aceleaşi obligaţii sunt valabile şi pentru ţările care aspiră să adere la UE, a spus el.

„Ar fi foarte amuzant ca nou veniţii să aibă o obligaţie pe care membrii actuali nu o îndeplinesc”, a declarat el pentru Reuters.

Statele Unite au respins decizia CPI, iar Israelul a declarat că demersul CPI a fost antisemit.

„De fiecare dată când cineva nu este de acord cu politica unui guvern israelian – (este) acuzat de antisemitism”, a declarat Borrell, al cărui mandat de şef al politicii externe a UE se încheie luna aceasta. „Am dreptul să critic deciziile guvernului israelian, fie că este vorba de domnul Netanyahu sau de altcineva, fără a fi acuzat de antisemitism. Acest lucru nu este acceptabil. Ajunge”.

Campania de 13 luni a Israelului în Gaza a dus la moartea a aproximativ 44.000 de palestinieni şi la strămutarea a aproape întregii populaţii a enclavei, creând în acelaşi timp o criză umanitară, spun oficialii din Gaza.

Israelul şi-a început ofensiva după atacul din 7 octombrie 2023, organizat de Hamas, în care au murit 1 200 de persoane în sudul Israelului, iar alte peste 250 au fost luate ostatice.

În decizia lor, judecătorii CPI au declarat că au existat motive rezonabile să creadă că Netanyahu şi Gallant au fost responsabili din punct de vedere penal pentru acte care includ uciderea, persecuţia şi înfometarea ca armă de război, ca parte a unui „atac generalizat şi sistematic împotriva populaţiei civile din Gaza”.

Mandatul pentru Masri conţine acuzaţii de ucidere în masă în timpul atacurilor din 7 octombrie 2023. Israelul afirmă că l-a ucis pe Masri.