Șeful interimar al DNA: Direcția trece prin cea mai grea perioadă / Eu sunt obișnuit cu presiunea politicului, dar colegii mai noi poate că nu / Tendința politicului de a controla sistemul judiciar, mai pregnantă în România

Șeful interimar al DNA, Călin Nistor, a declarat, marți seara, la B1 Tv, că Direcția trece prin cea mai grea perioadă de la înființare, atât în ceea ce privește modificările legislative, cât și la atmosfera în care se lucrează. El a spus că în orice stat politicul are tendința de a controla sistemul judiciar, însă „în România mai pregnant”, dar că magistrații trebuie să reziste la acest asalt și să își facă activitatea cu bună credință.

„Eu sunt obișnuit cu această presiune, că de când lucrez în DNA practic presiune a existat tot timpul, cu excepția unei perioade scurte de timp când politicienii au fost ocupați cu alte lucruri. Colegii mai noi poate că nu sunt obișnuiți, unii reacționează mai bine, alții mai greu”, a mai declarat Nistor.

Nistor a precizat că, dacă nu era modificată OUG 7, avea în vedere să propună adunării generale suspendarea activității DNA și a explicat consecințele interzicerii delegărilor pe funcții: „Fără șefi de secție nu putem trimite rechizitorii în instanță”.

Cătălin Nistor a spus că le-a transmis și colegilor săi că cine își mai înregistrează colegii pleacă din DNA.

UPDATE: Călin Nistor a mai declarat că este mai greu acum, după decizia CCR pe procoale, să prinzi persoanele vizate de ascultări, DNA având probleme cu executarea mandatelor de filaj şi înregistrare ambientală.

Cele mai relevante declarații ale șefului interimar al DNA: 

• Noi îi mulțumim dlui Rebengiuc pentru sprijinul acordat și tuturor categoriilor sociale și oamenilor care au fost alături de noi. Și noi trebuie să nu le înșelăm așteptările, în cazul nostru să investigăm cazurile de corupție de nivel mediu și înalt.
• Eu mă refer strict la activitatea DNA, unde activez de 13 ani. Pentru mine și colegii mei e cel mai greu an. Direcția trece prin cea mai grea perioadă de când e înființată. Mă refer atât la modificarea legislației, la atmosfera în care se lucrează, la realizările sau nerealizările DNA în acest moment
• În orice stat politicul are tendința de a controla sistemul judiciar. Cred că în România mai pregnant, însă magistrații trebuie să reziste la acest asalt și să își facă activitatea cu bună credință.
• Eu sunt obișnuit cu această presiune, că de când lucrez în DNA practic presiune a existat tot timpul, cu excepția unei perioade scurte de timp când politicienii au fost ocupați cu alte lucruri. Colegii mai noi poate că nu sunt obișnuiți, unii reacționează mai bine, alții mai greu.
• La un moment dat, presiunea trebuie preluată de șefii instituției.
• Ordonanța nu am văzut-o, am văzut proiectul trimis spre avizare la CSM. Până la acest moment OUG 7 nu a apucat să producă efecte majore la nivelul DNA, însă rămânerea în vigoare cu toate prevederile ar fi afectat foarte grav activitatea. DNA nu are funcții ocupate decât prin delegare.
• Fără șefi de secție nu putem trimite rechizitorii în instanță.
• Nu știu dacă ajuta pe cineva suspendarea activității, am luat în calcul, a fost supusă votului Adunării Generale și oarecum a picat la limită, eu am și cerut renumărarea voturilor. Dar măsurile pot fi adoptate gradual. Noi în 7 martie avem Adunare Generală. Eu propuneam suplimentarea ordinii de zi în care aș fi supus din nou la vot suspendarea activității. Măsurile trebuie luate gradual, dar trebuie să ne gândim dacă politicienii ar fi afectați de reducerea activității DNA, pentru că tocmai acesta e obiectul activității, cercetarea marii corupții.
• N-am primit nicio comunicare (de la Viorica Dăncilă sau Tudorel Toader – n.r.). Președintele am văzut că a avut o comunicare publică.
• La modul cum arată datele statistice pentru 2018, nu sunt mulțumit de activitatea DNA. Luăm măsurile care se impun. Cel puțin în a doua jumătate a anului 2018 am pus accent pe calitatea rechizitoriilor, pentru a rezista testului instanței.
• Noi am trimis 275 de dosare la Secția de investigare a infracțiunilor în justiție. (…) Au existat și sesizări din oficiu. Procentual, sesizările din oficiu la DNA se duc spre 17%. Nu diferă nici în cazul magistraților. (…) Cred că 99% erau in rem.
• Șantajul trebuie dovedit dacă l-a făcut cineva. Eu nu știu de vreun caz ca un judecător să fi fost șantajat de vreun procuror de la DNA. Eu mă aștept că, dacă exista, să fi spus judecătorul respectiv.
• Punctul meu de vedere a fost întotdeauna ca dosarele care vizează magistrați să fie soluționate cu celeritate.
• Eu prefer sesizări mai puține dar de bună calitate, decât sesizări de ordinul miilor și în realitate să nu scoți nimic din acestea. sesizări fac și instituții, nu doar cetățenii. Puteți între și la Curtea de Conturi, la Oficiul privind Spălarea Banilor care e calitatea sesizărilor lor, câte se confirmă.
• Instituțiile ne trimit sesizări, dar într-o pondere mai redusă decât în anii anteriori. (…) Au scăzut după decizia CCR 51. Dacă până atunci SRI punea în aplicare toate mandatele de supraveghere, atunci pe această bază erau și mai multe sesizări de la SRI.
• Abordarea e pe calitate. Dacă se întoarce cu achitare, nu am recuperat nici prejudiciul, am supus și suspectul instrucțiunii penale și apoi e victimă.
• În afară de punerea în aplicare a mandatelor de interceptare, supraveghere și montarea tehnicii ambientale când solicita procurorul, eu nu știu de alte acțiuni ale SRI.
• La momentul la care ești sesizat, de cele mai multe ori la un interval destul de lung, la acel moment nu mai poți proba infracțiunea de corupție. (…) E greu de crezut că unul face un abuz în serviciu doar de dragul de a-l face. Nu, omul săvârșește infracțiune de abuz în serviciu pentru că de cele mai multe ori e împreună cu o infracțiune de corupție. La abuzul în serviciu rămân urmele, rămân documentele.
• Deocamdată, DNA și nici alt parchet nu are atribuții pe punerea în executare a hotărârilor penale. Vă puteți adresa ANAF să vă explice de ce e acest delay în recuperarea prejudiciilor.
• Pe chestiunile de tehnică în mediul ambiental într-adevăr avem o problemă pe instalarea de astfel de tehnici în spaţii. Noi ne-am pregătit o parte dintre ofiţerii serviciului tehnic pentru astfel de activităţi. Nu sunt suficienţi, nici nu avem tehnici suficiente şi nici maşini suficiente pentru astfel de operaţiuni.
• Un filaj presupune foarte multe maşini şi oameni, dacă vrei să faci un filaj de bună calitate. Regula spune că sunt folosite cam şapte maşini sau cinci maşini şi două motociclete pentru o persoană pe zi. În fiecare maşină trebuie să fie minimum un ofiţer de poliţie. Noi nu avem, deci nu putem acoperi. Le făceau SRI, DIP şi DOS-ul. DOS-ul are capacitatea asta, dar nu ştiu dacă pot onora toate solicitările procurorilor de pe tot teritoriul României.
• Le-am spus şi lor, în cadrul şedinţelor de analiză, cine mai înregistrează şi va fi probat că o anumită persoană a întregistrat, va pleca din DNA. Dacă acea persoană are nemulţumiri legate de conduita unui şef sau a unui coleg să sesizeze Inspecţia Judiciară, dar ăla nu e comportament de procuror să-ţi înregistrezi colegul şi apoi să prezinţi înregistrarea în mass-media.

Foto: Călin Nistor (Inquam Photos / Octav Ganea)