Șeful NATO, schimbare de retorică în premieră de la începutul războiului / Kievul are „dreptul” de a lovi „ținte militare rusești din afara Ucrainei”, spune Stoltenberg

Kievul are dreptul de a lovi „ținte militare rusești din afara Ucrainei”, în conformitate cu dreptul internațional, a declarat secretarul general al NATO pentru prima dată de la începutul războiului pe scară largă, în urmă cu aproape doi ani, relatează Financial Times.

Jens Stoltenberg a recunoscut la începutul acestei săptămâni că utilizarea armelor furnizate de Occident pentru a lovi ținte din Rusia a fost mult timp un punct de dispută între aliații Kievului, din cauza temerilor legate de escaladarea conflictului.

„Este la latitudinea fiecărui aliat să decidă dacă există anumite avertismente cu privire la ceea ce livrează, iar diferiți aliați au avut politici puțin diferite în această privință”, a declarat Stoltenberg, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

„Dar, în general, trebuie să ne amintim despre ce este vorba. Acesta este un război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cu încălcarea flagrantă a dreptului internațional. Iar conform dreptului internațional, Ucraina are dreptul la autoapărare”, a adăugat Stoltenberg. „Iar acest lucru include și lovirea unor ținte militare legitime, ținte militare rusești, în afara Ucrainei. Acesta este dreptul internațional și, bineînțeles, Ucraina are dreptul să facă acest lucru, să se protejeze”.

Un oficial NATO a confirmat joi pentru Financial Times că Stoltenberg a declarat că Kievul are dreptul la autoapărare, inclusiv prin lovirea unor ținte militare rusești legitime din afara Ucrainei.

Comentariile reprezintă o intensificare a retoricii din partea lui Stoltenberg, care s-a referit anterior la drepturile Kievului în conformitate cu dreptul internațional fără a menționa în mod explicit atacurile asupra teritoriului rusesc.

Dezbaterea privind utilizarea armelor occidentale pentru a lovi Rusia este posibil să se intensifice în condițiile în care unii aliați din NATO încep să trimită avioane de luptă F-16 în Ucraina. Avioanele fabricate în SUA, dacă sunt înarmate cu rachete cu rază lungă de acțiune, ar putea crește semnificativ raza potențială de acțiune a loviturilor Kievului pe teritoriul rusesc.

În ultimele luni, Kievul a intensificat loviturile cu drone și rachete cu rază lungă de acțiune asupra unor ținte militare din interiorul Rusiei, inclusiv asupra unui depozit de petrol folosit de armata rusă în apropiere de Sankt Petersburg.

Cu toate acestea, din cauza sensibilității occidentale în ceea ce privește atacurile pe teritoriul rus, Ucraina a făcut doar aluzie la responsabilitatea sa. Un purtător de cuvânt al forțelor ucrainene de apărare aeriană, Iuriy Ignat, a declarat că Ucraina „de regulă, nu comentează”.

Franța și Marea Britanie, care au furnizat deja Kievului rachete cu rază lungă de acțiune, au fost prudente în ceea ce privește aprobarea unor astfel de lovituri, de teama unei escaladări cu Moscova.

În Germania, legislatorii încearcă să îl convingă pe cancelarul Olaf Scholz să trimită rachete Taurus Ucrainei, o cerere de lungă durată a Kievului, deoarece ar putea folosi arma germană avansată pentru a lovi liniile de aprovizionare ale Rusiei.

Majoritatea parlamentară guvernamentală urma să aprobe joi o moțiune prin care i se cere lui Scholz să livreze Kievului „sisteme suplimentare de arme cu rază lungă de acțiune”, ceea ce mulți înțeleg că înseamnă Taurus. Racheta germană are o rază de acțiune puțin mai mare decât echivalentele sale franceze și britanice și este mai sofisticată împotriva structurilor întărite, cum ar fi buncărele și podurile.

Președintele rus Vladimir Putin a lăsat să se înțeleagă anul trecut că Moscova ar putea ataca avioanele F-16 furnizate de Occident în afara granițelor Ucrainei, ceea ce, potrivit acestuia, riscă să aducă NATO într-un conflict direct cu Rusia. „Acest lucru riscă în mod serios să atragă și mai mult NATO în acest conflict armat”, a declarat Putin în iunie. „Tancurile ard și F-16 vor arde la fel de bine”.

Mai recent, unii oficiali ruși au amenințat că un sprijin occidental suplimentar pentru Ucraina ar putea duce la un război nuclear global.

„Ar trebui să facem totul pentru a împiedica producerea [unui război nuclear], dar ceasul ticăie din ce în ce mai repede”, a declarat Dmitri Medvedev, fost președinte și prim-ministru, într-un interviu publicat joi.

„Și în asta văd și neputința guvernelor occidentale care spun mereu același lucru: «Rușii încearcă să ne sperie, nu o vor face niciodată». Ei se înșeală. Dacă existența țării noastre este în joc, atunci ce alegere are șeful nostru de stat? Niciuna”.

Capacitățile de atac cu rază lungă de acțiune pentru Kiev au devenit mai critice pe măsură ce situația de pe linia frontului se blochează din ce în ce mai mult într-o luptă de artilerie epuizantă în care trupele rusești reușesc să tragă mai mult decât cele ucrainene cu aproximativ trei la unu.

În timp ce Rusia a capturat orașul Avdiivka săptămâna trecută, prima sa victorie majoră pe câmpul de luptă din mai 2023, linia de front de 1.000 km este în mare parte statică.

„De asemenea, este important să recunoaștem de fapt că, deși situația de pe câmpul de luptă este dificilă, nu ar trebui să supraestimăm Rusia și să subestimăm Ucraina”, a declarat Stoltenberg reporterilor săptămâna trecută, menționând că forțele ucrainene au reușit să efectueze „lovituri în adâncime” în Crimeea ocupată de Rusia și că au reușit să scufunde una dintre navele rusești în Marea Neagră.