Șeful sindicatului Europol: ”Vom avea o avalanșă de cereri de pensionare dacă se majorează vârsta de pensionare/ Estimările noastre sunt la peste 5000 de solicitări”

Cosmin Andreica, liderul sindicatului Europol, cu 11.500 membri, a declarat pentru G4Media că intenția de a crește vârsta de pensionare de la 60 de ani la 65 ani va determina o situație fără precedent, cu efecte negative în sistemul de apărare din cauză că societatea se va confrunta cu o avalanșă de demisii și cereri de pensionare.

• UPDATE 15:32  Ministrul Muncii, Marius Budăi (PSD) a declarat la Antena 3 că ”Nici există nici un proiect de act normativ în acest moment. Există discuții cu Banca Mondială și Comisia Europeană (…) Eu nu cred în nici o legiferare până la o discuție în prealabil cu partenerii sociali”.

Andreica susține că polițiștii nu vor mai fi atrași de această meserie cu atât mai mult cu cât, spune liderul Europol, ”mai trăiesc 11 ani după pensionare, în timp ce orice alt cetățean trăiește cu 7 ani mai mult”:

• ”Ultimele discuții din spațiul public cu privire la intenția Guvernului de a interveni pe condițiile de pensionare în sistemul militar, respectiv intenția de a crește vârsta de pensionare de la 60 de ani la 65 ani, va determina o situație fără precedent la nivelul întregului sistem de apărare, ordine publică și securitate națională, chiar mai efervescentă decât cea din 2017 de pe vremea lui Carmen Dan.
• Nemulțumirea noastre vine ca urmare a populismului și demagogiei din jurul subiectului legate de pensiile militare, care nu sunt pensii speciale. Pornind de la această premisă, orice modificare a legislației ar trebui să producă efecte pentru viitor, să fie predictibile și să ofere posibilitatea angajaților din sistem să aprecieze dacă mai rămân în sistem sau îl vor părăsi.
• În acest moment, vârsta de pensionare pentru polițiști/militari este de 60 de ani. Polițiștii/militarii care lucrează în condiții speciale de muncă (pirotehniști, parașutiști, operativi etc.) beneficiază de un spor de vechime ce variază în funcție de condițiile de muncă, respectiv de 3/6/12 luni la an care se reduc din vârsta de pensionare, dar nu mai mai mult de 13 ani. În traducere liberă, un polițist se poate pensiona cel mai de vreme la 47 ani, doar dacă a lucrat toată perioada de activitate exclusiv in condiții speciale de muncă.
• Prin modificările preconizate, vom avea o avalanșă de cereri de pensionare a ultimilor polițiști care au rezistat dezinformărilor din ultimii ani cu privire la modificarea condițiilor de pensionare. Dar în același timp, vom avea și foarte multe demisii în condițiile în care această profesie nu mai este atractivă și nu mai are niciun fel de avantaj. Estimările noastre cu privire la numărul pensionărilor din MAI, inclusiv cele pe caz medical, le estimăm la peste 5000 de cereri.
• Noi avem o problemă și o opoziție față de creșterea vârstei de pensionare pentru simplul motiv că speranța de viață în rândul polițiștilor este de aproximativ 11 ani, în condițiile în care media la nivel național pentru celelalte categorii de pensionari este de aproximativ 18 ani. Cu alte cuvinte, polițiștii mai trăiesc 11 ani după pensionare, în timp ce orice alt cetățean trăiește cu 7 ani mai mult.
• Și asta luând în considerare faptul că vârsta medie de pensionare pentru polițiști este de 52 ani iar pentru celelalte categorii de salariați este de 63 ani. Din punctul nostru de vedere, putem discuta despre creșterea vârstei de pensionare în cazul polițiștilor doar după ce Guvernul va lua măsuri concrete pentru a determina creșterea speranței de viață.
• Asta înseamnă să îmbunătățească condițiile de muncă, să ofere servicii de refacere/recuperare a capacității de muncă și un nivel de trai care să ne apropie de media națională a speranței de viață”, a declarat Cosmin Andreica pentru G4Media.

Și sindicatul polițiștilor ”Diamantul” a atacat dur coaliția de guvernare din cauza creșterii vârstei de pensionare:

• ”Deci pensiile politistilor si militarilor nu sunt atat protejate de razboiul rusilor cu Ucraina si nici de semantica (ca nu-s speciale, ca-s vocationale), cat de pensiile speciale ale alorlalti, parlamentarii, pilosii, copii, cumnatele, amantele, magistratii, etc. Ce o sa se intample in viitorul apropiat? Eu cred – e doar parerea mea ( n-am surse intre politicieni si chiar daca as avea, am dubii ca ar spune vreunul adevarul) – ca in ianuarie vedem lege sau ordonanta in vigoare cu pastrarea pensiilor de serviciu la politisti si militari, dar cu majorarea varstei minime de pensionare pe la 52-53 ani si inlocuirea perioadei de 6 luni pentru baza de calcul, cu 5 ani. Emil Pascut. PS: Magistratii dau navala cu dosarele de pensie. Se par ca MJ va pierde in urmatoarea perioada, un numar urias de magistrati, cca 1400. Pe surse, la MAI, numarul celor care si-au descoperit diverse afectiuni grave si vor certificat de inapt a crescut in ultimele zile de 5 ori”, a postat sindicatul pe pagina de Facebook

Context

Vârsta de pensionare pentru cele șase tipuri de beneficiari de pensii speciale din România va crește treptat de la 60 la 65 de ani, recomandă Banca Mondială, în cadrul propunerilor pentru reforma pensiilor speciale, jalon asumat de România în cadrul Planului de Redresare și Reziliență (PNRR) și care trebuie adoptat până la finalul acestui an, arată documentul obținut de Economedia. Banca Mondială este consultantul însărcinat să propună reforme, se arată într-un document publicat în exclusivitate de Economedia.ro

Este vorba despre următoarele pensii de serviciu:

– Membri al Corpului diplomatic și consular (Legea nr. 216/2015)
– Funcționari publici parlamentari (Legea nr. 215/2015)
– Personal aeronautic civil (Legea nr. 223/2007)
– Procurori și judecători (Legea nr. 303/2004)
– Personalul auxiliar al instanțelor de judecată/procurorilor (Legea nr. 130/2015)
– Beneficiarii de pensii ai Curții de Conturi Legea nr. 7/2016, Decizia CCR nr. 297/2012)

Banca Mondială propune astfel ca vârsta de pensionare să crească treptat până la 65 de ani pentru toate pensiile de serviciu. Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani în prezent pentru majoritatea categoriilor de pensii de serviciu și instituția propune creșterea vârstei de pensionare cu 0,5 ani în fiecare an calendaristic până când aceasta va ajunge la 65 de ani.

Pentru judecători și procurori, Banca Mondială recomandă revizuirea dreptului de a se pensiona la orice vârstă cu 25 sau mai mulți ani de activitate profesională. Cerința de 25 de ani ar trebui să fie crescută treptat până la 30 de ani și ar trebui introdusă o cerință privind vârsta minimă de pensionare. Această vârstă ar trebui să fie crescută treptat până la 60 sau 65 de ani, mai arată instituția internațională.

Beneficiul țintă pentru cei cu „vechime completă în muncă” va fi redus treptat de la 80% la 65% din salariul brut. În plus, pensia netă inițială nu poate depăși 100% din salariul net al persoanei în anul pensionării. Beneficiul țintă va fi redus cu 1,5% pe an până la atingerea acestui obiectiv. Instituția susține că, chiar și la niveluri salariale foarte ridicate, o prestație brută de 65% din salariul brut va produce, în general, un raport între pensia netă și salariul net de 95% sau mai mult. Prin urmare, prestația de pensie este „apropiată” de salariul net pentru toate pensiile de serviciu și este plafonată la 100% din salariu și, prin urmare, ar părea să fie conformă cu deciziile Curții Constituționale privind pensiile pentru judecători și procurori. Nu ar trebui să se permită plata unor sume care depășesc 100% din salariul net.