Semnal de alarmă. Cristian Păun, expert în macroeconomie: Au crescut foarte mult cheltuielile cu salariile și numărul angajaților de la stat / După alegeri cu siguranță va crește TVA la minim 21%, sper să rămână doar la majorarea cotei unice către 16%

După alegeri, ne putem aştepta la creşteri de taxe şi la şi mai multe insolvenţe printre firme, crede Cristian Păun, profesor universitar la ASE şi expert în macroeconomie. În condiţiile în care datoria statului a crescut puternic ajungând la un nou nivel record de 52% din PIB iar guvernul continuă să se împrumute în ritm accelerat, expertul a explicat, într-un interviu acordat Epoch Times, că e cazul să ne aşteptăm în primul rând la creşterea TVA-ului şi la o creştere a impozitului pe venit – eventual să asistăm la renunţarea la cota unică în favoarea impozitului progresiv.

Creşterile de taxe nu vor avea însă efectul scontat de guvernanţi, crede expertul, ci dimpotrivă, cu un mediu privat deja afectat de majorări de taxe, inflaţie, costuri de producţie mărite etc., economia va înregistra un recul şi consecinţa va fi în final că la bugetul statului vor veni mai puţini bani prin aceste majorări fiscale. De suferit vom suferi tot noi, românii de rând, plătitori de taxe şi impozite.

Reporter: Datoria statului a crescut puternic depăşind 52% din PIB, iar guvernul se împrumută în ritm accelerat: deja 131 miliarde lei după prima jumătate a anului, potrivit calculelor Profit.ro, şi a anunţat un program de împrumuturi de 181 miliarde lei pentru acest an, an electoral. Ce anticipaţi că se va întâmpla după alegeri?

Cristian Păun: Guvernul a crescut cheltuielile semnificativ de mult, mai ales cheltuielile, cum le spunem noi, structurale, care nu pot fi tăiate atât de uşor ulterior. Vom avea mari probleme pentru că eu nu văd o acţiune amplă de redimensionare a statului şi repoziţionare a statului pe funcţiile sale de bază, care înseamnă educaţie, sănătate, siguranţă naţională, apărare şi justiţie.

Nu văd treaba aceasta şi atunci, cu siguranţă, vom ajunge la creşteri de taxe, au crescut foarte mult cheltuielile cu salariile, sectorul bugetar a crescut, paradoxal, constant şi numărul angajaţiilor la stat, mai ales în zona asta a administraţiei publice, centrale şi locale, a crescut gradul de politizare în instituţiile publice, este mimat acel management privat în companiile de stat, dependenţa de factorul politic este la cote extraordinar de înalte şi periculoase, ca să o spun aşa mai pe şleau, cred că nici o femeie de serviciu dintr-o şcoală nu mai este angajată fără să aibă pe cineva la inspectoratul judeţean, ceea ce este foarte, foarte periculos pentru calitatea serviciilor publice plătite extrem de scump pe deficit şi datorie.

Cu siguranţă, nu vom vedea vreo ajustare a statului în perioada de după alegeri, toate aceste majorări, toate aceste cheltuieli vor fi în continuare finanţate din deficit, parţial, şi parţial din creşterea de taxe.

Ce creştere de taxe se vehiculează în momentul de faţă? Cu siguranţă va creşte TVA-ul, numai că aici ei au o problemă, pentru că nu încasează tot TVA-ul, şi atunci vor trebui să aplice o creştere semnificativă de TVA ca să fie siguri că încasează măcar 60% din el, sau 2/3 din el. Deci, practic, creşterea de TVA se va face inclusiv cu acel procent pe care ei nu îl încasează din TVA-ul respectiv.

Asta mă duce cu gândul la minim 21%, dacă nu cumva chiar 22%, şi apoi se continuă cu acea trăznaie de impozit progresiv. Eu sper să rămână totuşi doar la majorarea cotei unice, de la cât este acum către 16%, de la 10% la 16%, şi să rămână cota unică, pentru că, din punctul meu de vedere, o cotă progresivă este foarte haotică şi nu aduce în momentul de faţă foarte mulţi bani la bugetul de stat în plus într-o ţară săracă.

Ce observ este că ei nu discută atunci când vorbesc de impozitul progresiv şi nimeni nu îi întreabă, evident: „bun, bun, impozit progresiv, dar puteţi să ne spuneţi care ar fi sistemele de deducere pe care le aveţi în minte atunci când introduceţi acest impozit progresiv?”

Pentru că, până la urmă, marele beneficiu cu care este vândut acest tip de impozitare este acest sistem de deducere care se acordă pentru copii aflaţi în întreţinere, pentru tot felul de lucruri, cheltuieli care se deduc şi care în alte ţări fac ca, de exemplu, Belgia care este pe locul 1 la impozitarea pe salarii, undeva către 54% cu impozit progresiv, în urma deducerilor, impozitul scade semnificativ către 35%. Deci, în momentul de faţă, noi avem cu cotă unică un 46% – 45% din salarii impozite contribuţii. Suntem uşor sub belgieni, dar suntem în top 6 impozitare pe salarii în lumea europeană, chiar nu avem sistem de deducere foarte generos, sunt câteva deduceri dar nu reprezintă un procent semnificativ din acest impozit.

Suntem mult peste un belgian care îşi poate duce foarte multe lucruri şi poate ajunge încet către 35%. Deci foarte probabil să vedem o creştere a impozitului pe venit de la 10%, la 16%, fie că se întâmplă în cotă unică, fie că se întâmplă în cotă progresivă, adică cei care au venituri mai mari vor plăti mult peste 16% către 30%, astfel încât pe medie ei să iasă la 16%, vom avea această creştere de impozite cu siguranţă.

Dar rămân la ideea că în România, dacă se întâmplă treaba aceasta, calculele, cu siguranţă, nu vor fi ulterior validate de practică, pentru că ei nu vor încasa mai mulţi bani la bugetul statului crescând aceste taxe în contextul actual în care avem mediul privat lovit deja de nişte majorări semnificative de taxe, de inflaţie, de salariu minim, de costurile de producţie multe dintre ele crescute, costul utilităţii este, de asemenea, foarte foarte mare, deci nu văd că pe termen lung vor încasa mai mulţi bani, dimpotrivă, economia va înregistra un recul şi consecinţa va fi în final că mai puţin bani la bugetul statului vor veni prin aceste majorări fiscale.

Reporter: Cum va fi afectată economia de eventuale noi creşteri de taxe? Ne putem aştepta la falimente? Ne putem aştepta la mai puţine locuri de mâncă?

Cristian Păun: Deja ne aşteptăm, da. În momentul în care tu aplici această fiscalitate pentru a apăra un sector public supradimensionat şi care nu produce foarte multe bunuri publice de valoare, straturile birocratice din România nu fac altceva decât să producă tot felul de documente fără valoare, autorizaţii fără valoare adăugată semnificativă, or, în momentul în care tu faci aşa ceva, nu poţi decât să vezi cum economia se usucă, nu înfloreşte şi atunci cumva vom avea un recul.

Citește integral pe Epoch Times