Semnal de alarmă tras de procurorii care au candidat la şefia DNA. Florentina Mirică: Nu mai putem face filaje şi interceptări. Marius Iacob: Trebuie să predăm cele 300 de dosare cu magistraţi

Procurorii DNA Florentina Mirică şi Marius Iacob, ambii apropiaţi de Kovesi şi respinşi de ministrul Tudorel Toader, semnalează în proiectele de management cu care au candidat la şefia DNA vulnerabilităţile grave ale Parchetului anticorupţie şi impactul noilor schimbări legislative operate de coaliţia PSD-ALDE.

Florentina Mirică a arătat că DNA nu mai are capacitatea tehnică de a face filaje şi interceptări după decizia CCR din februarie 2016 potrivit căreia serviciie secrete nu mai pot acorda suport tehnic procurorilor în acest sens.

„Una dintre cele mai grave probleme ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, rămase fară reglementare administrativă, priveşte efectele deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/2016, întrucât a scăzut cu circa 90% capacitatea de a se pune în aplicare mandatele de supraveghere tehnică, emise de judecătorii de drepturi şi libertăţi.

În concret, din cele 5 unităţi de punere în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică – D.I.P.I., S.R.I, D.G.A., D.O.S., Serviciul tehnic al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – activităţile de ascultare/redare au rămas în sarcina procurorului de caz, cu sprijinul parţial al Serviciului tehnic al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (care nu are capacitatea de a răspunde tuturor solicitărilor procurorilor).

Efectele la nivel naţional ale înlăturării serviciilor de informaţii din rândul structurilor specializate ce pot pune în aplicare măsurile de supraveghere tehnică au condus la depăşirea capacităţii Poliţiei Române de a da curs şi solicitărilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe lângă cele ale unităţilor de parchet cu care colaborează în mod curent şi ale D.I.I.C.O.T.

Mai mult, reglementarea competenţei D.G.A. a condus la eliminarea acestei instituţii din rândul organelor de poliţie judiciară ce pot fi delegate pentru instrumentarea dosarelor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, întrucât competenţele nu se mai intersectează decât pentru faptele comise de personalul Ministerului de Interne şi numai în condiţiile ce îndeplinesc criteriile de competenţă prevăzute de art. 13 din O.U.G. nr. 43/2002″.

Filaje nu se mai pot face deloc, a atras atenţia procuroarea DNA Florentina Mirică. „În ceea ce priveşte activităţile de supraveghere operativă (filaj), Direcţia Naţională Anticorupţie nu a mai desfăşurat astfel de activităţi, deşi a obţinut mandate în acest sens, întrucât nu a avut logistica necesară punerii în aplicare. Prin urmare, activităţile de înregistrare ambientală în teren, fotografiere de la distanţă, documentare informativă prealabilă efectuării percheziţiilor/reţinerilor, asigurarea protecţiei investigatorilor au rămas fără suport logistic„, a arătat Mirică în proiectul ei de management.

Ea a propus şi soluţii. „Faţă de această vulnerabilitate care lipseşte de eficienţă urmărirea penală, făcând inaplicabile instrumentele de anchetă proactivă (măsurile de cercetare speciale şi de supraveghere tehnică) se impune reorganizarea resurselor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (centrarea resurselor în echipe comune de anchetă), precum şi alocarea de noi resurse: structuri interne noi (investigatori, filaj, amplasare şi utilizare tehnică, monitorizare 24 ore/24 ore a rezultatelor punerii în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică)”.

Procuroarea a dat şi exemple concrete de cazuri investigate în trecut care ar fi foarte dificil de instrumentat acum. Ea a relatat cazul judecătorului Stan Mustaţă de la Curtea de Apel Bucureşti, arestat preventiv în 2014 pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi a 7 infracţiuni de corupţie.

„Instrucţia penală (…) a relevat faptul că magistratul în cauză a hotărât să contacteze, prin intermediari, aproape toţi inculpaţii de pe lista proprie de şedinţă, pentru a le pretinde sume de bani, cu titlu de mită, în schimbul pronunţării unor hotărâri judecătoreşti favorabile. Pe parcursul anchetei (7 luni), administrarea probatoriului a fost extrem de dificilă în condiţiile în care locul ales de membrii grupării infracţionale, pentru a discuta despre activitatea infracţională a fost o încăpere specială a unei locuinţe personale”.

Stan Mustaţă a fost condamnat în 2016 la 8 ani şi jumătate de detenţie cu executare. Mustaţă judeca cazul ICA-Dan Voiculescu. După arestarea lui, procesul a fost preluat de judecătoarea Camelia Bogdan care l-a condamnat pe Voiculescu la 10 de detenţie efectivă şi restituirea prejudiciului provocat în valoare de 60 de milioane de euro.

Florentina Mirică este şefa Serviciului din DNA pentru combaterea infracţiunilor din Justiţie, adică exact serviciul care a instrumentat cazul lui Mustaţă. Mirică a instrumentat şi dosarele foştilor miniştri de Interne, Gabi Oprea şi Petre Tobă, ambii apropiaţi de serviciile secrete. Mirică nu a ascuns că este o apropiată a fostei şefe a DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Acest Serviciul pentru combaterea infracţiunilor din Justiţie, deosebit de important, se va desfiinţa după intrarea în vigoare a modificărilor la legea 304/2004 privind organizarea judiciară, prima dintre legile Justiţiei modificate de Coaliţia PSD-ALDE – a averizat şi procurorul Marius Iacob, unul dintre adjuncţii lui Kovesi.

„Legea nr. 207/2018 (care a modificat legea 304/2004 – n.r.) prevede şi obligaţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a înainta cauzele în care sunt cercetaţi magistraţi, la momentul la care secţia devine operaţională. În prezent, la Direcţia Naţională Anticorupţie sunt înregistrate aproximativ 300 de cauze care se află în această situaţie„, a explicat procurorul Iacob în proiectul de management pentru şefia DNA.

Foto: Florentina Mirică (InquamPhotos / Octav Ganea)