Senatoarea USR Florina Presadă îi solicită Avocatului Poporului să atace la CCR pensiile speciale ale primarilor / Ea amintește două decizii ale Curții prin care aceste pensii speciale au fost declarate neconstituționale

Senatoarea USR Florina Presadă a transmis luni Avocatului Poporului o solicitare de a ataca la Curtea Constituțională (CCR) pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de consilii județene, subliniind că există deja două decizii ale Curții prin care respectivele pensii speciale au fost declarate neconstituționale.

Solicitarea senatoarei USR vine după ce Avocatul poporului, funcție deținută de fostul europarlamentar ALDE Renate Weber, a atacat deja la CCR Codul Administrativ, ordonanța de urgență adoptată de Guvernulș Dăncilă, dar fără a face nicio mențiune la pensiile speciale ale primarilor.

Prin urmare, nici Curtea nu a dezbătut prevederile referitoare la pensiile speciale și a dat undă verde Codului Administrativ, și implicit respectivelor pensii, deși le respinsese deja prin două decizii anterioare.

Prin urmare, Presadă îi evidențiază Avocatului Poporului cele două argumente principale pentru care Curtea a respins în 2016 pensiile speciale ale primarilor: pe de o parte, aceștia nu ar fi îndreptățiți să primească astfel de beneficii, cum sunt magistrații de exemplu, iar pe de altă parte respectivele pensii speciale sunt discriminatorii, în opinia CCR, din moment ce nu toți aleșii locali, ci doar o parte (primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene) beneficiază de ele.

”Prin Decizia nr.22/2016, referindu-se la categoriile socio-profesionale îndreptățite să beneficieze de pensii speciale, Curtea Constituțională a reținut că „statutul juridic al aleșilor locali nu poate fi comparat cu cel al magistraților, care, în considerarea activității lor profesionale, beneficiază de pensie de serviciu. De principiu, pensiile de serviciu se acordă unor categorii socio-profesionale supuse unui statut special, respectiv persoanelor care în virtutea profesiei, meseriei, ocupației sau calificării își formează o carieră profesională în acel domeniu de activitate și sunt nevoite să se supună unor exigențe inerente carierei profesionale asumate atât pe plan profesional, cât și personal. Or, nu se poate susține că o persoană care deține calitatea de ales local își formează o carieră profesională în această funcție; așadar, aleșii locali nu reprezintă o categorie socio-profesională care să urmărească dezvoltarea unei cariere ca ales local, ci ei sunt aleși în cadrul unității administrativ-teritoriale respective pentru a gestiona problemele comunității locale. Alegerea este o opțiune a electoratului, și nu a persoanei care candidează, ceea ce înseamnă că alegerea nu ține de resortul subiectiv al acesteia din urmă. Or, o carieră profesională se formează și se dezvoltă
distinct de alegerile pe care le face corpul electoral de la un moment dat”, arată Florina Presadă, citând din decizia Curții, cu privire la primul argument.

În ceea ce privește încălcarea principiului egalității cetățenilor în fața legii, senatoarea USR amintește că CCR  a constatat în urmă cu patru ani că „prin acordarea acestei indemnizații numai unor aleși locali (primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene), legiuitorul a încălcat art.16 alin.(1) din Constituție, stabilind un tratament juridic diferențiat în cadrul aceleiași subcategorii juridice”.

”Aleșii locali, indiferent de faptul că sunt aleși prin scrutin de listă sau uninominal, se află în aceeași situație juridică, astfel încât acordarea, în mod selectiv, a unei indemnizații pentru limită de vârstă persoanelor care au deținut anumite calități în cadrul categoriei aleșilor locali echivalează cu instituirea unui tratament juridic diferențiat/inegal pentru situații de drept identice/analoage în condițiile în care dobândirea calității de ales local are loc prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat de către cetățenii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială în care urmează să își exercite mandatul, potrivit legii. Nu se poate accepta faptul că diferența de tratament juridic este justificată în mod obiectiv și rațional prin natura atribuțiilor îndeplinite de acestea față de aleșii locali cărora nu li s-a acordat o atare indemnizație, întrucât această indemnizație se acordă, astfel cum transpare din reglementarea supusă controlului de constituționalitate, în considerarea calității de ales local, fără a se avea în vedere natura concretă a atribuțiilor exercitate. De aceea, nu are importanță nici faptul că unele dintre persoanele beneficiare au deținut calitatea de primar sau președinte de consiliu județean, autorități executive ale unității administrativ-teritoriale corespunzătoare. În consecință, în măsura în care opțiunea legiuitorului a fost aceea de a acorda astfel de indemnizații în considerarea exercitării unui mandat de ales local, Curtea reține că acesta nu are îndrituirea constituțională să stabilească o inegalitate de tratament juridic în cadrul aceleiași subcategorii, în speță, cea a aleșilor locali, pe alte criterii decât cel al alegerii”, subliniază Florina Presadă cu privire la al doilea argument, citând, de asemenea, din decizia din 2016 a CCR.

”Deși funcțiile de primar, viceprimar, președinte al consiliului județean și vicepreședinte al consiliului județean presupun asumarea anumitor responsabilități și luarea unor decizii la nivelul administrației publice locale, acestea sunt remunerate în mod corespunzător și nu fac parte din categoria profesiilor de natură să afecteze integritatea fizică și/sau psihică ori să pună în pericol viața personalului, precum cele de militar, polițist, jandarm, miner etc. și nici din categoria profesiilor pentru exercitarea cărora legea impune anumite restricții, precum cele de judecător și procuror, astfel încât pensia specială să reprezinte o remunerație suplimentară justificată de riscurile pe care beneficiarii și le-au asumat, de degradarea stării de sănătate pe care beneficiarii, mai mult sau mai puțin, o resimt ca urmare a exercitării funcției sau profesiei, ori de interdicțiile legale pe care beneficiarii și le-au asumat. În condițiile în care situația acestor persoane nu este diferită în comparație cu situația celorlalți cetățeni, sau cel puțin nu într-un mod care să-i plaseze pe cei dintâi într-o situație de inferioritate injustă în raport cu cei din urmă, măsura acordării unor pensii speciale este vădit lipsită de temeiuri raționale și obiective, iar consecința adoptării acesteia ar fi instituirea unui privilegiu incompatibil cu principiul constituțional al egalității”, mai arată senatoarea USR.

După ce Florina Presadă a depus luni la Avocatului Poporului solicitarea de a sesiza CCR pe tema pensiilor speciale ale primarilor, alți cinci parlamentari USR, printre care Cristian Seidler, Stelian Ion, Silviu Dehelean, Alen Coliban și Emanuel Ungureanu, au anunțată că vor face același demers astăzi.

Curtea Constituțională (CCR) a pronunțat două decizii prin care a respins, în 2016, introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene.

Printre motivele invocate de Curte în urmă cu patru ani a fost acela că măsura ar fi discriminatorie: nu poți să dai pensii speciale doar unei categorii de aleși locali (primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de CJ), iar altor categorii nu (consilierii locali și județeni).

Deși discriminarea considerată neconstituțională în urmă cu patru ani a fost păstrată în prevederile din Codul Administrativ (CA) prin care au fost introduse pensiile speciale pentru primari (vezi art. 210 din CA), actul normativ a primit undă verde miercuri de la CCR.

Explicația Curții pentru această diferență de tratament este că în ședința de miercuri nu a intrat pe fondul legii, ci s-a pronunțat doar pe formă, așa cum a fost sesizată de Avocatul poporului.

”La soluționarea acestei cauze, Curtea Constituțională s-a pronunțat în limitele sesizării, iar aceasta a vizat, în principal, motive de neconstituționalitate extrinsecă. Curtea nu a fost sesizată și, deci, nu s-a pronunțat asupra constituționalității art. 210 – Indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ”, a precizat Curtea într-un comunicat de presă.

Ce spunea Curtea Constituțională în 2016

În cele două decizii pronunțate în urmă cu patru ani – prima în ianuarie, a doua în iulie -, Curtea constata că legiuitorul nu a respectat principiul egalității în drepturi atunci când a prevăzut că vor beneficia de pensii speciale doar primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene.

Practic, CCR explica atunci faptul că reglementarea indemnizațiilor care nu intră în sfera pensiilor normale ține de opțiunea legiuitorului (Parlamentul sau Guvernul). În privinţa categoriei persoanelor alese de corpul electoral, mai spunea Curtea – preşedintele României, parlamentari şi aleşi locali -, legiuitorul are competenţa de a le reglementa numai în privinţa uneia sau alteia dintre cele trei subcategorii enumerate, fără a face discriminări în cadrul aceleiași subcategorii:

• Însă, atunci când decide că indemnizaţia se acordă unei subcategorii, în cadrul acesteia legiuitorul nu poate face nicio diferenţiere cu privire la îndreptăţirea unora sau altora dintre persoanele din cadrul subcategoriei respective de a beneficia de dreptul la indemnizaţie decât cu încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie.
• prin acordarea acestei indemnizaţii numai unor aleşi locali (primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene), legiuitorul a încălcat art. 16 alin. (1) din Constituţie, stabilind un tratament juridic diferenţiat în cadrul aceleiaşi subcategorii juridice
• nu are importanţă faptul că unele dintre persoanele beneficiare au deţinut calitatea de primar sau preşedinte de consiliu judeţean, autorităţi executive ale unităţii administrativ-teritoriale corespunzătoare.
• În consecinţă, în măsura în care opţiunea legiuitorului a fost aceea de a acorda astfel de indemnizaţii în considerarea exercitării unui mandat de ales local, Curtea reţine că acesta nu are îndrituirea constituţională să stabilească o inegalitate de tratament juridic în cadrul aceleiaşi subcategorii, în speţă, cea a aleşilor locali, pe alte criterii decât cel al alegerii.

Printre judecătorii constituționali care în 2016 au considerat că nu este discriminatoriu ca doar primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de CJ să primească pensii speciale, iar consilierii locali și județeni nu, s-a numărat Mona Pivniceru.

Într-o opinie concurentă la decizia din ianuarie 2016, Pivniceru argumenta că primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene au responsabilități mult mai mari decât consilierii locali sau județeni, deci nu ar fi o problemă dacă doar ei ar primi pensii speciale.

”Nu i se poate nega dreptul legiuitorului ca în cadrul aceleiaşi categorii, a aleşilor locali, să stabilească un tratament juridic diferenţiat în funcţie şi de alte criterii. În acest sens, se reţine că şi în cadrul acestei categorii de funcţii publice există diferenţe referitor la modul de alegere (scrutin de listă – scrutin uninominal*2)), la natura incompatibilităţilor la care sunt supuşi (a se vedea Legea nr. 161/2003) sau la competenţele pe care acestea le au, drept pentru care legiuitorul are posibilitatea ca şi în cadrul acestora să stabilească acordarea/ neacordarea unei asemenea indemnizaţii, cuantumul acesteia şi condiţiile pe care persoana trebuie să le întrunească. De aceea, faptul că legiuitorul acordă indemnizaţia pentru limită de vârstă numai unora dintre aleşii locali ţine de opţiunea acestuia justificată de raţiuni obiective”, a argumentat Mona Pivniceru în 2016.

Foto: Senatoarea USR Florina Presadă. Sursa: Inquam Photos / Raul Stef

• Citește și: Curtea Constituțională a respins sesizarea Avocatului poporului și a declarat constituțional Codul Administrativ adoptat prin ordonanță de urgență de Guvernul Dăncilă / Undă verde pentru pensiile speciale ale primarilor