Senatul a aprobat impozitarea pensiilor speciale: Cele cuprinse între 7.000 și 10.000 de lei vor fi impozitate cu 30%, cele de peste 10.000 de lei – cu 50%

Plenul Senatului a votat miercuri, cu 76 voturi pentru și 16 abțineri (ale senatorilor PNL) propunerea legislativă iniţiată de ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, care vizează impozitarea pensiilor speciale de peste 7.000 de lei. Proiectul depus de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, urmează să intre la Camera Deputaților, care e for decizional.

Inițiativa primise marți raport de admitere de la Comisia de buget a Senatului. Prezent la lucrările comisiei, Teodorovici şi-a amendat proiectul privind taxarea pensiilor, astfel încât componenta din pensii bazată pe principiul contributivităţii să nu fie taxată.

Propunerea legislativă prevede taxarea pensiilor speciale cuprinse între 7.000 şi 10.000 de lei cu 30%, iar ceea ce depăşeşte 10.000 de lei cu 50%.

„Impactul pentru anul viitor este de aproximativ de jumătate de miliard de lei”, a spus marți Teodorovici.

Un alt amendament, propus de senatorul UDMR Tanczos Barna şi adoptat de Comisia de buget-finanţe şi de plen, prevede că şi pensia şefilor de stat intră sub incidenţa legii.

Senatorul PNL Florin Cîţu a propus un amendament, respins de plen, prin care toate pensiile speciale peste 5.000 de lei să fie impozitate cu 90%.

„Prin acest amendament se elimină demagogia şi ipocrizia”, a spus Cîţu, care a explicat că pensiile parlamentarilor cu un singur mandat sunt mai mici de 7.000 de lei şi astfel nu sunt taxate.

Senatorii USR au propus scăderea plafonului pentru taxarea pensiilor speciale de la 7.000 la 4.000 de lei, dar acest amendament formulat direct în plen nu a fost luat în considerare.

„Conform informaţiilor furnizate de Casa Naţională de Pensii, pentru un număr de 9.312 beneficiari de pensii de serviciu în plată la sfârşitul lunii iunie 2019, din total sume cuvenite în cuantum de 105.706.216 lei, partea suportată din bugetul asigurărilor sociale de stat bazată pe contributivitate reprezintă aproximativ 16,9%, iar cea fără contributivitate, suportată de la bugetul de stat, reprezintă aproximativ 83,1%. Se constată că în cazul pensiilor mai mari de 10.000 lei lunar componenta bazată pe necontributivitate este dominantă comparativ cu cea bazată pe contributivitate”, se arată în expunerea de motive.

De asemenea, iniţiatorul explică, în expunerea de motive, că în stabilirea plafonului de 7.000 de lei peste care se propune taxarea pensiilor s-au folosit studii recente făcute de Academia Română, fiind avute în vedere şi cerinţele de convergenţă a veniturilor prezentate în raportul de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro.

Foto;: Inquam Photos / Octav Ganea